Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Fereastra
Marti, 25 Aprilie 2017
Home - Stiri - Produse & Tehnologii - AEROGEL: Un material pentru optimizarea transferului termic
AEROGEL: Un material pentru optimizarea transferului termic
Produse & Tehnologii Scris de Ovidiu Stefanescu 28 Sep 2016 08:14
Regulamentele actuale de eficientizare a consumului energetic, alaturi de tintele tot mai ambitioase stabilite de autoritatile de reglementare din fiecare stat membru al Uniunii Europene au dus la conturarea unui set foarte strict de masuri ce trebuie adoptate atunci cand este vorba despre constructiile viitorului. De exemplu, obiectivul NZEB introdus in cadrul celei mai recente versiuni a EPBD a dus la cresterea exponentiala a cererii de imobile cu anvelopante extrem de performante, fapt ce se rasfrange in mod direct asupra modalitatilor in care sunt proiectate astfel de cladiri. Solutiile folosite la momentul actual se orienteaza catre reducerea transmitantei termice prin intermediul vitrajelor, al profilelor dotate cu elemente de intrerupere a puntii termice, al acoperirilor speciale, distantierilor de tip „warm-edge” etc. Din pacate, toate aceste metode si-au atins deja potentialul maxim de economisire, ceea ce a i-a obligat pe experti sa se orienteze catre noi solutii si tehnologii.
 
Tehnologiile actuale nu produc rezultatele scontate
O prima provocare ar fi aceea de a identifica metodele cele mai sigure in vederea imbunatatirii comportamentului peretilor cortina, prin optimizarea panourilor vitrate si a tuturor parametrilor de baza ai acestor structuri, precum si prin implementarea unor metode de constructie care sa permita utilizarea diverselor tipuri de sticla in cadrul aceluiasi imobil. O alta problema spinoasa este constituita de dificultatea procesului de evaluare a diverselor solutii inovatoare, care, de cele mai multe ori, depasesc cadrul tehnico-legislativ uzual. Cu toate acestea, speicialistii au acceptat deja provocarea, pornind de la ideea conform careia fatadele cortina contemporane sunt considerate eficiente din punct de vedere energetic atunci cand valoarea coeficientului de transfer termic, determinata in centrul unui element constructiv este mai mica fata de un prag stabilit de autoritatile din fiecare stat. Valoarea respectiva este atinsa, de regula, prin insertia de gaz inert in interstitiul existent intre cele doua foi de sticla, prin folosirea unor vitraje cu acoperiri pe de joasa emisivitate (pe baza de oxid de argint) sau prin punerea unui accent puternic de scadere a transmitatei termice la nivelul profilelor (executate, in cele mai multe cazuri, din aluminiu), ceea ce presupune in mod automat cresterea latimii vizibile a reperelor respective pana la nivelul de 200 mm – solutie complet inacceptabila prin prisma principiilor curente de sustenabilitate. Desigur, mai exista si alte metode ce exercita un efect similar, cum ar fi, de exemplu, folosirea distantierilor warm-edge pentru diminuarea valorii coeficientului linear de transmisie termica. In planul profilelor din aluminiu, barierele executate din poliamida sau alte categorii de materiale constituie inca solutii acceptabile si folosite pe scara larga, mai ales in Europa. Indiferent insa de metodele utilizate pentru imbunatatirea performantelor, anvelopantele imobilelor raman in continuare responsabile de cele mai mari pierderi energetice in economia unei constructii.
 
Fluxuri necontrolate de caldura si efectul nociv al acestora
In conditiile date, optimizarea structurilor respective a devenit obligatorie, mai ales in prezent, cand se pune un accent atat de mare pe concepte precum dezvoltarea durabila. Desigur, acest proces presupune, pe langa identificarea celor mai bune metode de limitare a transferului termic, adoptarea unor masuri care sa vizeze designul, productivitatea, intretinerea etc. Pornind de la evaluarea energetica de ansamblu a unui perete cortina, la proiectarea acestuia trebuie sa se tina cont de pierderile de caldura care au loc atat prin zona transparenta, cat si prin cea opaca, inclusiv cele care se manifesta in zonele de interconectare a panourilor cu reteaua de traverse si montanti. Determinarea parametrului de transfer termic (valoarea U) se face prin metoda de calcul a elementelor finite (FEM) in cadrul unui program de simulare, aplicandu-se prevederile standardelor ISO 10077-2 si ISO 15099, pentru a rezolva ecuatiile deosebit de complexe ale transmitantei termice prin conductie. La nivel de rama, aceasta se calculeaza luand in considerare absenta panoului vitrat si ignorand, astfel, efectul transferului liniar ce are loc la nivelul baghetei-distantier. Dupa parcurgerea tuturor etapelor descrise anterior, are loc integrarea rezultatelor obtinute, avand in vedere faptul ca performanta unei anvelopante se evalueaza la nivelul intregii structuri. De exemplu, fluxurile de caldura care apar prin zonele de planseu – de regula neizolate – sau cele care se manifesta in punctele de prindere a panourilor atunci cand este vorba despre un perete in sistem „spider” pot genera mai mult de 40% din pierderile energetice aferente ansamblului. De multe ori, acest comportament zadarniceste eforturile depuse in sensul identificarii celor mai bune solutii in ceea ce priveste bariera termica la nivelul profilelor din aluminiu sau bagheta in cazul geamului termoizolant. O abordare eficienta a procesului ar duce la limitarea efectelor negative pana la o cota rezonabila de cel mult 10%, cu conditia izolarii corespunzatoare a tuturor regiunilor unde se pot consemna transferuri masive de energie. Principalele tipuri de potentiale zone cu probleme sunt puntile termice plane (parapeti, paneluri, panouri IGU), lineare (distantieri si profile), respectiv punctuale (feronerie).
 
Solutiile pe baza de aerogel elimina riscul condensului
In cazul puntilor termice manifestate in plan, se porneste de la ideea ca, atunci cand un spatiu relativ limitat trebuie sa prezinte caracteristici deosebite de izolare termica, in aceasta categorie incadrandu-se sistemele de fatada cortina, zonele de jonctiune dintre pardoseala si parapet etc., metodele clasice de termoizolare nu dau rezultatele scontate. Desigur, exista tehnologii ultramoderne, cum ar fi cea bazata pe aerogel, care au capacitatea de a transfera „scaparile” mentionate anterior catre structurile de fatade cortina, de exemplu. In aceste situatii, conductivitatea termica extrem de scazuta a materialului analizat (ce poate atinge 0,015 W/mK) confera „paturii” BIB create cu ajutorul sau o mare flexibilitate, iar aceasta poate fi ajustata la diversele forme ale cladirii, asigurand totodata, avantaje multiple in plan arhitectural. Un calcul simplu realizat la o fatada avand Ug de 1,45 W/mpK la dimensiuni ale modulelor prefabricate de 3,8 m x 1,5 m indica faptul ca prin aplicarea solutiei pe baza de aerogel pentru termoizolarea regiunilor de jonctiune se pot obtine imbunatatiri ale transferului termic de 66% la nivelul traverselor, de 44% in planul montantilor si de 26% in ceea ce priveste intreaga structura de fatada cortina. De asemenea, aceeasi solutie constructiva elimina riscul aparitiei fenomenului de condens, intrucat temperatura suprafetelor interne si a conexiunilor dintre geam si rame este mai mare decat cea a punctului de roua. 
 
Total stiri publicate: 12111 | Ultima postare: 24-04-2017 05:39
12111 de articole in baza de date / 865 stiri noi publicate in ultimul an

Autentificare

Revista Fereastra editia nr. 125 (Martie-Aprilie 2017)
hautau 2017
hospice 2%
Conferinta EURO-Fereastra - 2017
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2016-2017 & Perspective 2018-2020 (TOP500)
SIMONSWERK