Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Fereastra
Vineri, 24 Martie 2017
Home - Stiri - Punct de vedere - TAMPLARIA speciala - obligatorie pentru monumentele istorice
TAMPLARIA speciala - obligatorie pentru monumentele istorice
Punct de vedere Scris de Cosmin Dincu 04 Mai 2016 07:48
Proprietarii imobilelor clasificate in categoria monumentelor istorice, indiferent de categoria de incadrare a acestor cladiri sau ai celor situate in zone de protectie a monumentelor istorice ori in zone construite protejate pot efectua lucrari de interventie (inclusiv cele ce presupun inlocuirea tamplariei cu ansambluri moderne) doar in conditiile respectarii art. 23-24 din Legea nr. 422/2001 (republicata in 2006), cu modificarile si completarile ulterioare, fiind probabil mai putin cunoscut faptul ca acest act normativ a fost actualizat in ianuarie 2016, printr-o ordonanta a Guvernului, semnata de premierul Dacian Julien Ciolos si contrasemnata de ministrul Culturii, Vlad Tudor Alexandrescu si de Vasile Dincu, viceprim-ministru si ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice.
Practic, schimbarile consolideaza rolul pe care il are Ministerul Culturii si Cultelor in emiterea avizelor necesare, pe de-o parte, eliberarii autorizatiilor de construire pentru lucrarile si interventiile asupra monumentelor istorice si, pe de alta parte, emiterii avizului privind documentatiile de urbanism din zonele de protectie a monumentelor istorice si din zonele construite protejate. De asemenea, rolul si importanta Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice se majoreaza, iar aceasta se reorganizeaza ca organism stiintific de specialitate in domeniul protejarii patrimoniului cultural imobil, fara personalitate juridica, functionand pe langa Ministerul Culturii. Totodata, doar aceasta propune avizul pentru documentatiile privind solutiile de interventie asupra componentelor artistice ale monumentelor istorice din grupele A si B.
La art. 36, alin. 1, lit. h din lege, in scopul protejarii monumentelor istorice, proprietarii si titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice, sunt obligati „sa asigure efectuarea lucrarilor de conservare, consolidare, restaurare, precum si a oricaror alte lucrari, conform prevederilor legale, numai de catre persoane fizice sau juridice atestate in acest sens si sa prevada in contracte conditiile si termenele de executie cuprinse in avizul de specialitate”.
Pe scurt, orice interventie, fie si minora, trebuie avizata de ministerul de resort, iar daca proprietarii - persoane fizice sau juridice de drept privat - intentioneaza sa vanda imobilele - monument istoric, acestia trebuie sa transmita serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor instiintarea privind intentia de vanzare, insotita de documentatia stabilita prin ordin al ministrului Culturii si Cultelor, in vederea exercitarii dreptului de preemtiune a statului roman.
Se intelege de la sine ca, fie din necunoastere, fie din motive relativ obiective (dificultatea de a obtine autorizatii), fie pur si simplu din rea-vointa, multe imobile de patrimoniu se degradeaza sau... sunt renovate de multe ori ilegal, cu materiale necorespunzatoare.
Este si cazul unui imobil din Sibiu, construit cu 600 de ani in urma si aflat actualmente in proprietatea administratiei locale, in cadrul caruia locuiesc chiriasi in sase apartamente. Starea avansata de degradare a cladirii nici nu mai are importanta, de vreme ce s-au formulat anumite cereri de cumparare a apartamentelor, iar Serviciul Public Fond Locativ Sibiu va supune aprobarii Consiliului Local vanzarea acestor unitati locative, potrivit Legii nr. 112/1995. Insa, initial, primaria municipiului a fost sesizata cu privire la starea imobilului, cladirea fiind verificata de oficiali ai departamentului de disciplina in constructii al politiei locale. Cu acest prilej, potrivit edililor locali, s-au identificat lucrari neautorizate de inlocuire a ferestrelor existente cu tamplarie din PVC la unul dintre apartamente si amenajarea fara autorizatie a unei mansarde in podul existent. Agentii politiei locale au transmis o sesizare Inspectoratului Judetean de Politie Sibiu in acest caz, dat fiind faptul ca executarea unor lucrari de constructie fara aprobare la imobile situate intr-o zona protejata si, mai mult, intr-un imobil monument istoric reprezinta o infractiune, astfel incat cercetarile vor fi conduse de politia judeteana.
Din punct de vedere juridic, insa, chiriasii vor deveni in curand proprietari indiferent de lucrarile pe care le-au intreprins sau daca sunt in stare sa intretina cladirea. Mai mult, chiar daca ar fi dispusi sa o renoveze, pentru orice reparatie este necesara eliberarea unei autorizatii de construire, cu aviz de la patrimoniu, multi proprietari-persoane fizice ai cladirilor de patrimoniu fiind descurajati de hatisul birocratiei.
Se pare ca, la Sibiu, nici statul roman nu-si protejeaza monumentele istorice, intrucat cele mai recente lucrari de restaurare dateaza din anul 2006, cand s-a derulat programul reabilitarii unei parti a zonei protejate din municipiu, pentru pregatirea capitalei culturale europene din 2007. In acel moment, in urma unei investitii de peste 20 milioane de lei, efectuate de Ministerul Culturii si Cultelor, au fost restaurate 64 de fatade, 21 de ganguri de acces si fatade la curtile interioare, s-au efectuat unele lucrari de restaurare a zidurilor de fortificatie (pe o lungime de aproape 1 km), fiind refacute doua turnuri, trei bastioane, precum si sapte imobile pentru care au fost prevazute lucrari de restaurare integrala.
De fapt, se observa lesne ca majoritatea lucrarilor a vizat doar „vopsirea” unor fatade, ceea ce - si atunci, si acum - pare mai mult ca insuficient!
Si acesta este doar un singur caz, este adevarat, al unui municipiu reprezentativ pentru cladirile sale istorice...
Oare care este, de fapt, soarta imobilelor de patrimoniu din intreaga tara? Si, in consecinta, pe cine intereseaza reabilitarea si conservarea acestora potrivit prevederilor legale, prin care inclusiv ferestrele trebuie sa fie speciale?
Iata doar doua intrebari, evident retorice, la care multi ani de acum inainte se va astepta un raspuns.
Este bine ca, totusi, Romania are sansa sa aiba, in anul 2021, inca o Capitala Europeana a Culturii, orasele preselectate fiind Baia Mare, Bucuresti, Cluj-Napoca si Timisoara. Momentan, competitia interna - subminata de contestatii, raspunsuri la contestatii etc. - nu s-a finalizat, organizarea selectiei finale avand loc in septembrie 2016, iar pana la finele anului in curs trebuie efectuata desemnarea formala a orasului castigator in competitia interna. Trebuie mentionat ca, pentru anul 2021, Romania va avea o capitala culturala europeana alaturi de Grecia (ce trebuie sa stabileasca orasul castigator din cele trei desemnate - Eleusis, Kalamata si Rhodos), respectiv de potentialele viitoare tari membre Serbia si Muntenegru (unde au fost deja desemnate sa concureze orasele Herceg Novi - Muntenegru si Novi Sad - Serbia). Asa ca, probabil, abia in 2020 ar mai putea exista o eventuala sansa de reparare pur vizuala a fatadelor intr-un oras romanesc in care, inca, mai exista imobile istorice! Iar turistii ce se vor decide sa viziteze in acel an eventual toate cele trei capitale culturale europene vor avea cu siguranta termen de comparatie, asa cum au avut de altfel si in 2007, cand municipiul Sibiu a stat langa Luxemburg, din acest punct de vedere.
 
12038 de articole in baza de date / 891 stiri noi publicate in ultimul an

Autentificare

Revista Fereastra editia nr. 125 (Martie-Aprilie 2017)
hautau 2017
hospice 2%
Conferinta EURO-Fereastra - 2017
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2016-2017 & Perspective 2018-2020 (TOP500)
SIMONSWERK