Recent, reprezentantii Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei (MDRL) au elaborat un proiect de ordonanta de urgenta, cu privire la cresterea performantei energetice a imobilelor rezidentiale multifamiliale. Documentul se afla in dezbatere publica pana in data de 23 februarie a.c., ulterior urmand a fi transmis primului ministru al Guvernului Romaniei, pentru aprobare. Actul normativ reglementeaza modalitatile practice de aplicare a prevederilor Directivei Europene de Performanta Energetica a Cladirilor (EPDB), printre altele fiind stabilite cotele de participare financiara la programul de reabilitare termica, astfel: 50% - bugetul de stat; 30% - bugetele locale; 20% - fonduri de reparatii ale asociatiilor de proprietari (care pot fi preluate partial sau integral - in anumite conditii - de primarii). Un amanunt interesant este acela ca majoritatea responsabilitatilor, cum ar fi inventarierea fondului locativ vizat, contractarea executiei de lucrari, controlul fondurilor alocate etc., se afla in sarcina autoritatilor locale, in timp ce beneficiarii finali au un rol minim (constituie fondurile necesare si participa la receptia lucrarilor).
Exigente impuse tamplariei termoizolante
Conform unei declaratii recente a ministrului Vasile Blaga, costul mediul aferent renovarii unui apartament este de 3.500 de euro. Din aceasta suma, reprezentantii bransei de tamplarie termoizolanta estimeaza ca pentru inlocuirea ansamblurilor de tamplarie termoizolanta ar fi necesara o cota de 30% din total (difererenta este alocata lucrarilor de termoizolare a zidariei exterioare si celor de schimbare a instalatiilor de incalzire). Potrivit oficialilor MDRL, sumele alocate anual se cifreaza la un miliard lei (circa 240 de milioane de euro), intregul program urmand sa se deruleze intr-o perioada de 10 - 15 ani. In afara de publicarea ordonantei mentionate anterior, ministerul de resort a pus la dispozitia celor interesati si o brosura despre reabilitarea termica, fiind descrise cerintele generale si caracteristicile minime de performanta pe care trebuie sa le detina sistemele utilizate in cadrul acestui proiect. Conform datelor din documentul MDRL, un ansamblu de tamplarie se va caracteriza prin: profile din PVC cu minimum 3 camere de izolare, a caror reteta de fabricatie sa corespunda climatului sever din Romania; latime minima a reperelor de 58 mm; ranforsare cu armatura din otel zincat, avand o grosime de cel putin 1,5 mm; feronerie oscilo-batanta, rezistenta la 15.000 de cicluri inchidere/deschidere; geam termoizolant executat cu sticla Low-E, cu gabarit de minimum 24 mm; coeficient de transfer termic al ferestrei Uw =2 W/mpK. Suplimentar, fereastra poate fi prevazuta cu un sistem de ventilare, al carui montaj nu necesita nicio modificare a acesteia, in schimb asigura aerisirea si previne formarea condensului, respectiv a mucegaiului. De asemenea, se precizeaza ca instalarea tamplariei trebuie sa respecte indicatiile puse la dispozitie de furnizorul de sistem. In cele ce urmeaza, sunt prezentate cateva opinii ale unor reprezentanti ai bransei de ferestre, referitoare la aceste propuneri:* Harilaus Kilaiditis, director executiv al PPTT: "Aceste recomandari ofera posibilitatea beneficiarului final de a verifica daca produsul pe care l-a contractat intruneste cel putin caracteristicile incluse in brosura. Acestea pot fi comparate cu sistemele prezentate de producator in oferta. Experienta altor state, cum ar fi Germania, Belgia, Austria, etc., precum si cea dobandita de Romania dupa 1990 a demonstrat ca, pentru locuintele multifamiliale, ansamblurile din PVC asigura performantele necesare, in conditiile unui raport optim calitate - pret. Acest considerent nu exclude folosirea altor materiale (lemn stratificat, aluminiu, etc.), care sunt, totusi, mai costisitoare. In stadiul actual, apreciem ca nivelul propus de ministerul de profil este corespunzator. Exista, insa, o multitudine de posibilitati ca acesta sa fie imbunatatit simtitor, insa numai acolo unde exista si fondurile necesare. In ceea ce priveste sugestia de folosire a geamului cu sticla Low-E, aceasta este unanim adoptata de fabricantii de vitraje izolante. Respectiva solutie constructiva este considerata ca fiind un mijloc bun de crestere a rezistentei termice a geamului - suprafata cea mai mare din cadrul unui ansamblu de tamplarie";* Alexandru Oancea, reprezentant marketing si PR Veka Romania: Recomandarile MDRL vor avea un efect de reducere a costurilor de implementare a programului de reabilitare. Din pacate, aplicarea masurilor mentionate nu va genera solutii optime, in ceea ce priveste diminuarea substantiala a facturilor la intretinere sau imbunatatirea semnificativa a coeficientului de izolare termica. Faptul ca in acest document nu este specificat nimic cu privire la clasa profilului, respectiv la grosimea peretelui exterior, ne poate duce lesne la concluzia ca va fi urmarit in primul rand pretul si, implicit, va fi afectata negativ durata de exploatare a ferestrelor. In afara de aceasta, coeficientul de transfer termic al tamplariei ar trebui corelat direct cu nivelul transmisivitatii termice generale. Mai mult, ar fi de bun augur realizarea unei diferentieri clare intre cladirile vechi si cele noi. In Romania, nu sunt in vigoare reglementari clare cu privire la caracteristicile tehnice ale ferestrelor si, implicit, la termo - fonoizolarea cladirilor, in timp ce, in state ale Uniunii Europene cu o traditie indelungata in acest domeniu de activitate, exista un cadru legislativ precis conturat, care este imbunatatit periodic. Pe plan local nu dispunem decat de recomandari vagi si, de aceea, de cele mai multe ori constructorul sau antreprenorul alege varianta cea mai ieftina, iar cel care suporta consecintele negative este utilizatorul. Normarea mai precisa si controlul implementarii corecte pot avea ca efect cresterea rentabilitatii economice, care este, de fapt, obiectivul intregii actiunii de reabilitare";* Cosmin Ionescu, vicepresedinte Casa Noastra: "Initiativa autoritatilor este binevenita, deoarece va conduce la scaderea cheltuielilor aferente climatizarii imobilelor, deci la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Consider ca optiunea pentru montarea de ansambluri din PVC este cea mai buna alegere in ceea ce priveste raportul calitate/pret, deoarece pentru ferestrele din lemn ar fi fost necesara placarea cu aluminiu, in vederea prelungirii duratei de exploatare (fapt care implica o investitie prea mare). In ceea ce priveste tamplaria din aluminiu cu bariera termica, pentru obtinerea unor performante de termoizolare similare ferestrelor din PVC, este nevoie de cheltuieli suplimentare. Referitor la caracteristicile tehnice propuse, luand in considerare climatul specific Romaniei, este necesar un coeficient de transfer termic cat mai bun, cuprins intre 1,3 W/mpK si 1,1 W/mpK. Acesta performanta se poate obtine utilizandu-se profile cu 5 camere de izolare, adancime de constructie de 70 mm si geam termoizolant cu o grosime de 24 mm, cu insertie de argon. Costurile de achizitie ale unui astfel de ansamblu sunt relativ mici comparativ cu economiile de energie realizate ulterior. Cerinta de utilizare a vitrajelor de tip Low-E reprezinta o necesitate obiectiva, indiferent de orientarea fereastrelor pe fatada cladirii, deoarece contribuie la mentinerea unei temperaturi ridicate in sezonul rece. Din cauza nivelului termic prea ridicat in sezonul estival, ar trebui sa se impuna utilizarea geamului de control solar in cazul ferestrelor cu dispunere spre sud. Propunerea montajului de tamplarie cu caracteristici minime de performanta nu constituie o solutie viabila - fiind vorba de produse cu o durata indelungata de utilizare, fiind esential ca programul de reabilitare termica sa se deruleze inca de la inceput in conformitate cu exigentele comunitare de izolare termica (niveluri cuprinse intre 1,1 W/mpK si 1,3 W/mpK )". (Ovidiu Stefanescu)
|
.gif "ABONARE REVISTE")
