IHS GLOBAL INSIGHT: Zece tendinte economice internationale, pe termen scurt |
Furnizori de sisteme Publicat de Ovidiu Stefanescu 12 Iul 2010 08:08 |
Institutul de cercetare a pietei IHS Global Insight a dat recent publicitatii un raport cu privire la principalele trenduri ce vor caracteriza economia mondiala, in perioada urmatoare. Contextul general este caracterizat prin faptul ca, desi procesul de recuperare a inceput - pe fondul implementarii unor masuri guvernamentale ferme de stimulare a producatorilor, incurajare a consumului si imbunatatire a conditiilor financiare - acesta a fost incetinit de anumiti factori negativi, cum ar fi: cresterea puternica a ratei somajului, efectele directe ale "bubble-ului" imobiliar si ale crizei financiare, precum si insuficienta solutiilor de stimulare fiscala. Astfel, daca PIB global, pentru 2010, este proiectat sa se majoreze cu 2,8% (evolutie optima fata de anul trecut, cand economia mondiala s-a confruntat cu o scadere de 2%), acest prag este net inferior ritmului initial de crestere economica (3,5% - 4%). Cele mai multe piete aflate in curs de dezvoltare - in special, cele din Asia - au sanse sporite de a ajunge din urma statele dezvoltate ale lumii pe parcursul lui 2011. Cele 10 tendinte anticipate de expertii IHS sunt, in ordine:
1. Recuperare lenta, in 2010, a economiei SUA, cu un ritm mediu de 2% - 2,5%. In vreme ce constructiile rezidentiale si achizitiile de capital vor inregistra avansuri importante, cheltuielile pentru consum vor spori cu doar 1,8%, ceea ce va face imposibila o crestere puternica a PIB. Una dintre cauzele principale ale alocarii de fonduri insuficiente pentru achizitii este constituita de dezechilibrele manifestate pe piata muncii;
2. Statele UE si Japonia se confrunta cu o recesiune mai puternica decat cea manifestata in SUA si, de aceea, recuperarea va fi mai lenta in acest an (0,8% - 0,9%, in Marea Britanie si zona euro). Anumite tari, precum Islanda, Irlanda si Spania vor inregistra, in continuare, contractii, in vreme ce Japonia va reusi o crestere a PIB cu 1,4%;
3. In toate statele aflate in etape de dezvoltare, cu exceptia celor din Europa, ritmul de crestere va fi mai ridicat, fata de cel din SUA, Japonia si tarile Europei Occidentale. Astfel, in regiunea Asiei, majorarea va fi de aproximativ 7,1%, iar in America Latina si Orientul Mijlociu, de 3% - 4%. Europa de Est va inregistra o cota medie de 1,7%.
4. In vreme ce anumite banci centrale (responsabile cu elaborarea politicilor monetare) - in special cele din Australia, Israel si Norvegia - au inceput deja procesul de crestere a ratei dobanzilor, Rezerva Federala (FED), Banca Centrala Europeana (BCE), Banca Angliei si Banca Japoniei nu vor aplica o strategie similara mai devreme de trimestrul al treilea din 2010. Este posibil ca autoritatile similare din China si Japonia sa devanseze putin acest termen.
5. Pachetele agresive de stimulare fiscala, aplicate cu precadere in SUA si China, au contribuit in mod decisiv la rezolvarea dificultatilor pietelor financiare in 2009, dar - odata cu finalizarea recesiunii - in anumite state aceste masuri nu mai sunt considerate binevenite, in vreme ce in altele se aplica eliminari treptate ale facilitatilor sau chiar inaspriri ale fiscalitatii (de exemplu, in Marea Britanie, TVA a fost majorat in luna ianuarie 2010, iar la inceputul anului urmator va fi de 20%). Chiar si in SUA, unde se vorbeste tot mai des despre un al doilea val de masuri stimulative, devine tot mai clar faptul ca ajutorul financiar nu mai reprezinta altceva decat o incercare simbolica de atenuare a dificultatilor induse de pierderea locurilor de munca.
6. Cresterea recenta a preturilor pe piata materialelor nu poate fi asimilata ca o explicatie a incetinirii ritmului de recuperare economica. De altfel, cele mai multe dintre fluctuatiile actuale sunt o consecinta directa a activitatii investitorilor. In acest context, este extrem de probabil ca, in urmatoarele luni, pretul produselor petroliere si al altor materiale sa scada semnificativ (de pilda, cotatia la petrol s-ar putea sa se diminueze de la 75 USD/baril - 80 USD/baril cat este in prezent, la circa 65 USD/baril in primavara lui 2011, iar pana la sfarsitul acestui an sa nu mai depaseasca 70 USD/baril).
7. In majoritatea regiunilor lumii, inflatia va fi tinuta sub control. Pe de-o parte, rata ridicata a somajului va pune o presiune suplimentara in sensul cresterii salariilor, iar pe de alta parte excesul mondial de capacitati de productie va limita serios capacitatea companiilor, ce activeaza in diverse domenii economice, de a majora preturile de livrare. Singurele presiuni inflationiste vor veni din partea statelor avand ritmuri alerte de dezvoltare (cele mai multe, din Asia), precum si din partea acelora ale caror politici monetare se bazeaza pe legatura puternica a monedelor nationale de USD (tarile din Orientul Mijlociu).
8. Recesiunea puternica manifestata in SUA a avut un efect devastator asupra deficitului de cont curent (700 miliarde USD in 2008 si 450 miliarde USD in 2009), pentru anul in curs fiind estimata o valoare de 90 miliarde USD. Una dintre cauze este aceea ca procesul de recuperare a economiei SUA este mult mai alert in comparatie cu acela consemnat in aproape toate celelalte state dezvoltate ale lumii. Un alt motiv este activitatea de export realizata in tari precum Germania si China.
9. Date fiind notele relativ optimiste date pentru economia nord-americana, fata de cele aferente Europei si Japoniei, este posibil ca moneda SUA sa se aprecieze in urmatoarea perioada, pe fondul cererii foarte mari. Cu toate acestea, din cauza faptului ca progresele facute pe calea reducerii dezechilibrelor internationale au fost doar temporare, presiunea in sensul scaderii ratei de schimb a monedei americane se va mari. Diminuarea va avea loc mai ales in raport cu monedele statelor aflate in curs de dezvoltare, ale caror ritmuri de crestere vor fi superioare;
10. In acest moment, probabilitatea unei recesiuni in forma literei W (reluare a trendului descendent, dupa o perioada scurta de crestere) este de 20%. O asemenea eventualitate (de nedorit) poate fi incurajata de anumiti factori, cum ar fi: inasprirea prematura a politicilor fiscale; diminuarea si mai puternica a consumului, ca urmare a cresterii somajului; sporirea pronuntata si sustinuta a preturilor la hidrocarburi (din cauza deficientelor retelei de livrare ori a actiunilor speculative); falimentul unor mari institutii financiare. Este posibil ca o anumita combinatie a factorilor mentionati sa aiba ca efect reincadrarea economiei mondiale pe o curba descendenta. Informatii suplimentare, la www.globalinsight.com
|