SCHOTT: Cererea de sticla arhitecturala este in scadere |
Furnizori de sisteme Publicat de Camelia Pantel 25 Iun 2010 14:00 |
Holdingul Schott, infiintat in anul 1884 - la Jena, in Germania, are centre de fabricatie si reprezentante in 42 de tari si un numar total de 17.300 de angajati la nivel international. Sediul central se afla la Mainz, elementele vitrate promovate pe piata avand aplicatii in numeroase domenii de activitate. Pentru segmentul arhitectural, principalele modele de sticla Schott sunt: antifoc (gamele Pyran si Pyranova), antireflexiva (Amiran), reflexiva (Narima, Mirona), colorata (Artista, Imera, Opalika, Restover). De asemenea, sunt promovate panourile solare Poly, vitrajele Asi etc. Şeful reprezentantei din Romania ofera, in continuare, cateva detalii cu privire la evolutia grupului la nivel international si pe plan local.
Andrei Baiasiu, seful reprezentantei Schott Romania: „Structura cererii pe plan autohton in 2010 este similara celei din 2009. Singura exceptie este constituita de vitrajele antifoc din seriile Pyran si Pyranova, unde am inregistrat o crestere a comenzilor. La nivel international, cel mai bine comercializate sunt sortimentele Amiran, Narima, Light Points, Smart Glass si Borofloat 33 (geam cu protectie antiglont/antisocuri). Cel mai important proiect pe care l-am definitivat in 2010 a constat in instalarea de panouri fotovoltaice pentru Pavilionul Germaniei din Beijing unde am realizat si o expozitie de sticla speciala, prezentand si solutiile pe care le propunem in domeniul constructiilor. Am remarcat o usoara majorare a numarului de proiecte importante la nivel international, dar efectele reculului economic se fac inca simtite in acest domeniu, iar o revenire reala poate fi inregistrata de-abia incepand din 2012. Astfel, exista foarte multe proiecte sistate din lipsa de fonduri sau la care s-au facut modificari in ceea ce priveste vitrajele, masuri ce au afectat calitatea si estetica planului initial. Dintre procedeele de combatere a efectelor recesiunii pe care le-am aplicat la nivel international se remarca scaderi minore de preturi, reducerea stocurilor, restructurarea fabricatiei, productia controlata etc. In Romania, investim cu precadere in popularizarea imaginii marcii Schott. Pe segmentul arhitectural nu reusim sa realizam foarte usor contracte, intrucat calitatea produselor noastre este foarte ridicata, iar costurile de fabricatie/preturile de vanzare reflecta acest efort. Speram ca, la finalul lui 2010, sa reusim sa ne mentinem rezultatele financiare obtinute in 2009 sau chiar sa obtinem o usoara majorare, de circa 5%”. |