GHIDUL IFT de montaj al peretilor cortina este un model de virtuozitate tehnica |
Produse & Tehnologii Publicat de Ovidiu Stefanescu 01 Mai 2024 06:30 |
Pentru companiile care activeaza in domeniul executiei si instalarii de structuri din categoria peretilor cortina este binevenita traducerea in limba romana a ghidului de montaj, elaborat de expertii IFT Rosenheim si publicat sub inaltul patronaj al asociatiei de asigurare a calitatii RAL. Lucrarea este una de exceptie - rezultatul unor cercetari care s-au desfasurat pe perioada unor decenii intregi la care au participat mai multe generatii de experti germani - reusind sa reuneasca intr-un format comprehensibil si, in acelasi timp, exhaustiv informatii despre modul in care se pot obtine caracteristicile de performanta dorite de la ansamblurile de fatade cortina. Documentul se adreseaza in egala masura proiectantilor, arhitectilor, inginerilor si specialistilor care actioneaza in mod nemijlocit pe santier, oferindu-le tuturor oportunitatea intelegerii proceselor de fizica a constructiilor si a aplicarii celor mai potrivite masuri pentru ca produsul finale sa aiba calitatea dorita.
Sisteme montant-travesa si solutii modulare
Structurat in opt capitole, ghidul porneste de la definirea ansamblurilor care fac obiectul sau. Astfel, in prima instanta cercetatorii IFT Rosenheim ofera o clarificare a conceptului ingineresc de perete cortina. Conform acestora, o astfel de structura este specifica si nu corespunde caracteristicilor aferente ferestrelor - si anume: au rame inchise, sunt dotate sau nu cu elemente mobile, reprezinta componente ale caror sarcini sunt transmise direct catre structura de suport primara pe cel putin doua laturi opuse, sunt amplasate, in mod normal, intre pereti sau podea si tavan (inclusiv in situatia montarii in fata peretelui de suport, prin structuri de prindere adecvate), respectiv sunt componente care pot contine subdiviziuni de tip montant (pe verticala) si/sau traversa (pe orizontala). Aceasta descriere destul de complexa a fost agreata de asociatia EuroWindoor, fiind necesara intrucat standardele europene EN 12519, Ferestre si usi pentru pietoni - Terminologie si EN 13119 Pereti cortina - Terminologie nu ofera o distinctie clara intre elementele instalate in anvelopanta imobilelor. Totusi trebuie precizat ca modulele cu deschidere in peretii cortina sunt practic ferestre, usi sau porti, care sunt supuse standardelor respective de produs si ale caror sarcini se transfera direct in structura de sprijin. In ceea ce priveste domeniul de utilizare, tot in deschiderea lucrarii se precizeaza ca sunt tratate ca fatade cortina transparente si zonele lor opace asociate, care nu joaca un rol major in structura generala, ci constituie elemente secundare. Aceste constructii sunt reglementate in standardizare de EN 13830 - Pereti cortina si DIN 18516 sau ETAG 034 - Placarea peretilor exteriori. Din punct de vedere al tipologiei, se disting ansamblurile montant-traversa formate din stalpi verticali (montant) si legaturi orizontale realizate in mod uzual din aluminiu, otel sau lemnul, precum si, ocazional, din materiale plastice armate cu fibre, respectiv cele modulare, compuse din elemente de perete cortina din podea pana in tavan sau peste mai multe etaje, care sunt prefabricate in unitati de productie.
Detalii cu privire la termoizolare si etansarea impotriva umiditatii
In cadrul capitolului al treilea, se ofera detalii despre planificarea proceselor de montaj, incluzand cerintele minime, interfetele cu suprafata de suport si exemple de conexiune. Desi peretii cortina sunt componente de inlocuire a solutiilor clasice si preiau toate functiile peretelui exterior, dar nu au functii structurale, acestia determina in esenta aspectul anvelopei cladirii si functionalitatea acesteia. De aceea, planificarea incorecta sau incompleta poate duce la pierderi financiare si deficiente functionale. Pentru a evita scenariul respectiv, o serie de elemente trebuie luate in considerare - si anume: cerintele date de influentele naturale si de mediul exterior, exigentele rezultate din conditiile de utilizare, din cele aferente ambientului interior, precum si din legislatia in vigoare, fezabilitatea, utilizarea pe termen lung, functionalitatea si utilizarea nerestrictionata, eficienta economica si durabilitate, costurile rezonabile de mentenanta. Toate cele enumerate anterior demonstreaza necesitatea implicarii unui planificator specializat in tehnologia fatadelor si a peretilor cortina inca din fazele premergatoare proceselor de montaj. In acest sens, ghidul prezinta in mod detaliat toate sarcinile ce decurg din operatiunile de planificare, precum si ordinea lor exacta. In partea urmatoare a lucrarii, autorii se refera la cateva principii esentiale de fizica a constructiilor, cu privire la respectarea cerintelor de etanseitare, a celor de termoizolare, evitarea sau reducerea la minimum a puntilor termice etc. Toate acestea, precum si verificarea lor se afla in responsabilitatea arhitectului sau a proiectantului profesionist. De exemplu, in cazul transferului de caldura, actionand constant pe un perete exterior pentru o perioada mai lunga (stare stationara), se creeaza un flux de caldura, generat de gradientul de temperatura, care actioneaza de la nivelul de energie ridicat la cel scazut. In functie de proprietatile termice ale sistemului peretelui exterior, exprimate prin conductivitatea termica si masurate in W/mK, se contureaza un profil caracteristic de temperatura pentru sectiunea transversala a peretelui. In ceea ce priveste umiditatea, designerii trebuie sa aiba in vedere cateva aspecte: structura sa fie prevazuta cu sisteme de drenaj al umiditatii, sa se previna in mod eficient intrarea necontrolata a apei in interior, iar continutul de umiditate al materialelor sensibile sa fie limitat.
Tipuri de sarcini din structura ansamblurilor de pereti cortina
Elemente deosebit de sensibile din punct de vedere al sigurantei sunt detaliate in cadrul capitolului al 5-lea, unde se abordeaza temele ancorarii si a transferului de sarcini atat in ceea ce priveste ansamblurile montant-traversa, cat si cele modulare. Este important de retinut doar ca fortele care actioneaza in cadrul peretilor cortina sau sunt generate de acestia trebuie sa fie preluate in siguranta de structura de sustinere. Intre componentele individuale ale elementelor de sustinere, fortele introduse trebuie sa fie transferate in sistemele de ancorare, intr-o maniera controlata. Sistemele de sustinere au rolul de a transmite in conditii de securitate toate sarcinile care actioneaza inspre structura, tinand cont de capacitatea de incarcare. In acelasi timp, componentele portante (console, sine etc.) trebuie sa impiedice transferul fortelor si deformarilor din structura in peretele cortina. Din punct de vedere al clasificarii, se disting forte permanente (din propria greutate), variabile (din vant, din diferentele de temperatura, incarcari din zapada, dinamice sau din vibratii) si extraordinare (incendii, seisme, explozii etc.). In urmatorul capitol, lucrarea vizeaza problematica deosebit de sensibila a etansarii, caracteristica ce reprezinta o conditie esentiala pentru durabilitatea lucrarii. In cazul peretilor cortina, rosturile structurale nu sunt utilizate numai in zona peretilor exteriori, ci si in zona tavanelor si a peretilor despartitori. Etansarea necorespunzatoare a imbinarilor in aria peretilor exteriori poate duce la pierderi de energie si deteriorare a echilibrului in ceea ce priveste umiditatea relativa a aerului ceea ce duce, de exemplu, la formarea de mucegai. In zona plafoanelor false si a peretilor despartitori, pot aparea afectari ale caracteristicilor de fonoizolare si rezistenta la foc, respectiv protectiei impotriva fumului. De avut in vedere faptul ca principalele functii ale etansarii sunt constituite de: separarea climatului interior de cel exterior, impermeabilitatea la aer, izolatie fonica a imbinarilor, protectie impotriva aparitiei umiditatii in rosturi, asigurarea sigurantei la incendiu si protejarea impotriva intemperiilor.
Exemple concrete de realizare a montajului
Penultimul capitol vine cu detalii interesante despre punerea in opera a lucrarilor de montaj al fatadelor cortina. In aceasta faza este necesara o sincronizare perfecta dintre sefii echipei de instalare si specialistii responsabili de planificare, pentru a asigura o transpunere in realitate cat mai fidela, tinand cont de toate variabilele care pot aparea pe santier. Expertii IFT Rosenheim insista asupra modalitatilor de realizare a conexiunilor cu structura, precum si asupra necesitatii mentinerii unei discipline foarte stricte in ceea ce priveste ordinea operatiunilor. Se recomanda ca, in general, momentul instalarii componentelor fatadei cortina sa aiba loc cat mai tarziu posibil in procesul de constructie, in scopul de a reduce sarcina aplicata pe componente, ce rezulta din operatiunile complementare ce ar avea loc ulterior. In special, lucrarile de zidarie si tencuiala pot produse deteriorari permanente ale profilelor si a suprafetelor vitrate. Foarte important, de asemenea, este ca dupa finalizarea lucrarilor, starea acestora sa fie evaluata si validata de client. In fine, cel din urma capitol al ghidului de montaj al fatadelor cortina include o serie de exemple concrete de executie, fiind detaliate modalitatile de ancorare si solutiile de etansare alese in fiecare caz in parte.
|