ANALIZA: Reabilitarile si exportul, solutii de compromis, cu efecte pe termen scurt |
Afaceri, Juridic, Finante & Impozite Publicat de Ovidiu Stefanescu 10 Ian 2013 08:26 |
Anul 2012 nu a adus nimic nou pe piata de tamplarie termoizolanta din Romania, trendul ramanand descendent, desi scaderile au fost oarecum atenuate fata de perioada anterioara. Diminuarea generala este prognozata de specialisti la numai 10%, ceea ce inseamna - practic - faptul ca vanzarile totale in bransa analizata au depasit cu putin nivelul de 300 milioane de euro. Suma este derizorie daca se raporteaza la cotele existente in urma cu cinci ani (cand incasarile din domeniu erau de aproape patru ori mai mari), insa pare destul de consistenta daca se ia in considerare faptul ca piata autohtona a constructiilor se afla in colaps, in special pe segmentul rezidential. Niciun proiect de mare anvergura nu a fost lansat in 2012, iar pentru unitatile locative existente la nivelul ansamblurilor finalizate cu greu s-au gasit clienti. Ceea ce pare ca a functionat oarecum bine a fost programul de reabilitare a fondului existent de imobile, dar si din acest punct de vedere s-au inregistrat deteriorari ale situatiei in raport cu anii precedenti, din cauza schimbarilor majore care au avut loc la nivelul administratiei publice centrale, precum si imixtiunii nepermis de mari a factorului politic in operatiunile tehnice. De fapt, s-a instalat o adevarata "competitie" pentru a culege rezultate electorale de pe urma inlocuirii "gratuite" a tamplariei si a instalarii termosistemelor, elementele ce tin de performanta fiind lasate pe planul al doilea. In contextul respectiv, a trecut neobservata inclusiv decizia Comisiei Europene de schimbare a destinatiei unor sume importante (150 de milioane de euro) din fondurile de coeziune catre operatiunile de reabilitare termica (deocamdata, in cadrul unui program-pilot), fiind evident faptul ca in noile conditii impuse de oficialii de la Bruxelles (care prevad participarea obligatorie, in anumite proportii, a beneficiarului final la efortul financiar, fara ca aceasta obligatie sa poata fi preluata de autoritati) programul respectiv nu va mai constitui un punct de atractie nici pentru populatie (care va fi nevoita sa aloce sume importante), nici pentru autoritati (ce nu vor mai avea posibilitatea sa decida, in mod unilateral, asupra solutiilor tehnice alese). Se poate afirma ca un eventual blocaj al acestui program ar reprezenta un impuls binevenit pentru industria de profil, in afara cazului, cu totul ipotetic, in care lucrurile ar intra pe un fagas normal, iar actiunea functionarilor publici - numiti sau alesi - s-ar subordona in totalitate interesului cetatenilor si respectarii legislatiei europene in vigoare (potrivit prevederilor Directivei 31/2010/EC si nivelurile de performanta energetica impuse la nivelul anului 2020).
Strategiile echilibrate reprezinta o necesitate obiectiva
Un alt element caracteristic anului care se va incheia in curand a fost reprezentat de emulatia unor mari producatori locali de tamplarie pentru cucerirea unei pozitii cat mai bune pe pietele externe. Desi, la o analiza superficiala, solutia respectiva poate parea una de succes, multi experti din domeniu considera cel putin riscanta concentrarea ofertei exclusiv intr-o singura directie, intrucat orice dereglare a mecanismului respectiv ar duce, in mod inevitabil, la faliment. Din pacate, exista temeri conform carora programele de reabilitare sustinute de anumite guverne (cum ar fi cel italian) sa inceteze, din motive obiective, fapt ce ar afecta puternic livrarile unor companii cu o pozitie aparent solida. Acest lucru este mai putin probabil sa se intample in Germania, care beneficiaza de resursele necesare pentru subventionare, precum si de un patronat puternic, ce apara interesele producatorilor. Chiar si in cazul acestui exemplu fericit, guvernul federal a incercat, in urma cu un an, sa diminueze subventiile cu mai mult de 60%, actiunea fiind contracarata in ultimul moment de asociatia profesionala, care a obtinut o diminuare de numai 25% a fondurilor destinate reabilitarii. Este improbabil insa ca in Italia, Belgia si alte tari din Uniunea Europeana sa se intample acelasi lucru, cunoscute fiind dificultatile enorme inregistrate in ceea ce priveste veniturile bugetare in aceste regiuni. Mai mult, exportul in Germania reprezinta un demers aproape imposibil pentru companiile care nu sunt certificate RAL (prin excelenta, societati locale). Singura solutie pentru depasirea recesiunii ramane cea a optiunii pentru o strategie care sa asigure un portofoliul echilibrat de lucrari si sa prevada fonduri speciale pentru investitii si dezvoltare, in vederea cresterii cotelor de piata si asigurarii unor pozitii privilegiate dupa depasirea recesiunii. Pana atunci insa, mai ramane cel putin un an de criza economica profunda, care va fi insotita, in mod cert, de un numar important de falimente si reorganizari la nivelul bransei locale de tamplarie termoizolanta. Partea pozitiva a scenariului prezentat - de altfel profund pesimist - este constituita de aceea ca respectivele evenimente vor reprezenta un bun prilej pentru companiile bine gestionate de a-si asigura consolidarea si dezvoltarea pe termen mediu si lung.
|