Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

In cadrul unui studiu amplu, dat recent publicitatii, conducerea Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania - CNIPMMR arata ca, actualmente, intrarea pe noi piete este perceputa ca o oportunitate care contribuie definitoriu la dezvoltarea afacerilor de majoritatea respondentilor din sectorul constructiilor (si, implicit, din domeniul tamplariei termoizolante), fiind reiterata ca atare de 67,03% din managerii firmelor specializate, ce au decis sa dea curs sondajului de tip stratificat - optim ce a stat la baza cercetarii intitulate „Carta alba a IMM-urilor din Romania 2016 - raport de cercetare nr. 14”.

„Mediul economic romanesc se gaseste astazi intr-un moment care aduce o serie de schimbari - un nou sistem de impozitare a micro-intreprinderilor (cu o cota de 13% a impozitului pe venit), o cota redusa a TVA (20%), o cota de 9% pentru produse alimentare, respectiv turism, o cota de impozitare a dividendelor de 5%, dar si impozite crescute privind cladirile nerezidentiale. Rezultatele Cartei Albe a IMM-urilor prezinta, astfel, un mediu antreprenorial caracterizat de pesimism cu privire la dezvoltarea mediului economic (13,78% dintre companii apreciaza ca evolutia mediului de afaceri romanesc va fi favorabila IMM-urilor), de dificultati in depasirea problemelor de ordin birocratic (61,41% dintre IMM-uri considera ca birocratia este principala problema in dezvoltarea afacerii) si de lipsa de interes in accesarea de programe cu finantare europeana (81,66% dintre intreprinzatori intentioneaza sa nu acceseze fondurile structurale in perioada urmatoare)”, avertizeaza, inca de la inceput, Florin Nicolae Jianu, presedintele CNIPMMR.

Ca metodologie, „Carta alba a IMM”, elaborata de un colectiv de specialisti din mediul academic si ai Consiliului, coordonati din punct de vedere stiintific de prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, presedintele de onoare al CNIPMMR, se bazeaza pe investigarea prin chestionar a 1.096 de firme - micro, mici si mijlocii - din toate ramurile de activitate, categoriile de varsta si regiunile de dezvoltare, esantion considerat a fi reprezentativ pentru obiectivele cercetarii si situatia sectorului de IMM-uri din Romania. Din acestea, 34,03% dintre firme activeaza in comert, 28,70% dintre companii apartin sectorului serviciilor, 22,29% sunt intreprinderi industriale, 8,21% din unitatile economice isi desfasoara activitatea in constructii, 3,97% opereaza in transporturi si 2,80% dintre entitati sunt din turism. „Multe dintre organizatii vizeaza mai multe domenii de activitate, datorita faptului ca se focalizeaza pe identificarea si valorificarea oportunitatilor de afaceri, care reprezinta o caracteristica de baza a IMM-urilor atat in Romania, cat si in alte tari. Mentionam ca, pentru fiecare firma in parte, a fost luat in considerare codul CAEN al domeniului de activitate principal”, subliniaza autorii „Cartei albe a IMM-urilor”.

Avand in vedere toate aceste aspecte, precum si ponderea de peste 8% a respondentilor din ramura de constructii (in cadrul careia se regasesc si unele firme active pe piata de tamplarie termoizolanta, in calitate de producatori, ale caror caracteristici le incadreaza implicit in categoria IMM-urilor, mai ales prin conceptul de unic actionar-director general, implicat total in derularea afacerilor), s-a considerat oportuna identificarea, in cadrul documentului citat, a principalelor oportunitati, riscuri si impedimente semnalate pentru acest mediu de business, extrem de concurential, care formeaza, de fapt, piata nationala de ferestre.

Desi, potrivit autorilor analizei, „elementele rezultate in urma anchetei nu trebuie acceptate cu titlu absolut, ci mai degraba sa fie considerate ca indicative”, se poate observa, la o cercetare amanuntita, ca opinia exprimata de managerii companiilor din constructii (90 de agenti economici specializati, din categoria IMM) coincide in numeroase cazuri cu atitudinea afisata de administratorii principalilor producatori de tamplarie termoizolanta din Romania, care - intrucat gestioneaza, pana la urma, activitatea unor IMM-uri - percep in mod asemanator si unitar oportunitatile, riscurile si dificultatile unui mediu de afaceri strict specializat, relativ ostil, insa in continua schimbare.

„In general, examinarea esantionului in functie de numarul de asociati/ actionari pentru un agent economic releva ca peste trei sferturi dintre IMM-urile chestionate au proprietar unic, in 22,18% din firme exista intre 2 si 5 asociati sau actionari si numai 1,47% din companii au peste 5 coproprietari, ceea ce denota spiritul asociativ relativ redus al intreprinzatorilor din Romania. Daca avem in vedere timpul dedicat afacerii, constatam ca aproape 1/5 din respondenti aloca business-ului minimum 60 de ore/ saptamana si 61,86% dintre persoanele investigate se implica in firma cel putin 8 ore zilnic, situatie care denota un grad ridicat de implicare a intreprinzatorilor romani in derularea activitatilor antreprenoriale. Din analiza mai multor parametri, rezulta ca profilul intreprinzatorului roman este urmatorul: persoana matura, cu pregatire economica si/sau tehnica, de gen masculin, casatorit, cu copii, absolvent al unei forme de invatamant superior, cu experienta antreprenoriala medie de 10,28 de ani, asociat unic, care aloca mai mult de 8 ore zilnic afacerii si nu implica membrii familiei in activitatile firmei”, subliniaza autorii cercetarii. Cu siguranta, aceeasi structura si, evident, o atitudine asemanatoare si acelasi profil al managerilor se regasesc si pe piata producatorilor de tamplarie termoizolanta.

Invitati sa aprecieze situatia de ansamblu a mediului economic actual, cei 90 de manageri din constructii au caracterizat-o ca neutra (50,55% din total), respectiv stanjenitoare dezvoltarii afacerilor (38,46%), doar 10,99% afirmand ca, actualmente, exista premise favorabile derularii afacerilor. Nici in ceea ce priveste starea viitoare a mediului economic respondentii firmelor specializate nu au fost mai optimisti. Astfel, 50,55% din total continua sa afiseze „neutralitatea” drept principala caracteristica a mediului de afaceri, iar 37,36% din respondentii - reprezentanti ai firmelor din domeniu sunt de-a dreptul pesimisti, considerand starea viitoare a mediului economic ca stanjenitoare pentru dezvoltarea afacerilor. Se remarca, astfel, o crestere cu 1,1 puncte procentuale a cotei celor care cred ca situatia viitoare va deveni favorabila afacerilor (respectiv, 12,09% din total).

Analiza principalelor oportunitati in afaceri, asa cum este intrevazuta de managerii firmelor din bransa de constructii (cu domeniile sale conexe), pune in evidenta, pe langa intrarea pe noi piete (63,03% din raspunsuri), ceea ce ar putea conferi o dinamica deosebita in acest domeniu de activitate, inclusiv accesarea unui grant (9,89%), aratand totusi apetenta spre diverse forme de sprijin financiar, cum ar fi fondurile structurale si de coeziune, ajutorul de stat etc., respectiv amplificarea exporturilor (8,78%). La acest din urma indicator, considerat ca principala oportunitate mai ales de producatorii de tamplarie termoizolanta, trebuie subliniat ca, in mod interesant, inclusiv firmele de constructii vad exportul ca pe o oportunitate deosebita, desi activitatea de antrepriza, de exemplu, este mai greu de asigurat pe pietele din strainatate, decat ar fi livrarea de produse de genul ferestrelor si/sau prestarea unor servicii de subantrepriza in ceea ce priveste montajul ansamblurilor.

Dupa cum arata autorii „Cartei albe a IMM-urilor”, in general, „intreprinzatorii/ managerii investigati au indicat ca, in perioada actuala, se confrunta cu urmatoarele dificultati: birocratia (semnalata in 61,41% din IMM-uri), fiscalitatea excesiva (54,74%), coruptia (45,16%), controalele excesive (44,98%), concurenta neloiala (40,33%), scaderea cererii interne, (36,31%), iar in plan secundar cu: angajarea, pregatirea si mentinerea personalului (26,37%), cresterea nivelului cheltuielilor salariale (25,54%), inflatia (21,90%), concurenta produselor din import (19,71%), intarzierile la incasarea contravalorii facturilor de la firmele private (19,62%), calitatea slaba a infrastructurii (18,16%), costurile ridicate ale creditelor (15,24%), instabilitatea relativa a monedei nationale (13,14%), accesul dificil la credite (12,50%), neplata facturilor de catre institutiile statului (11,41%), diminuarea cererii la export (10,04%), obtinerea consultantei si trainingului necesare firmei (8,58%) si cunoasterea si adoptarea acquis-ului comunitar (4,65%). In ceea ce priveste intensitatea manifestarii acestor dificultati, se constata ca, pe o scara de la 1 la 5 puncte, pe primul loc se situeaza scaderea cererii interne, cu o medie de 2,59, urmata de concurenta produselor din import (2,32), reducerea cererii la export (2,07), costurile mari ale creditelor (1,88), neplata facturilor de catre institutiile statului (1,79), coruptia (1,78), concurenta neloiala (1,78), respectiv: inflatia (1,77), intarzierile la incasarea facturilor de la intreprinderile private (1,70), fiscalitatea excesiva (1,69), birocratia (1,68), accesul dificil la credite (1,66), controalele excesive (1,54), cunoasterea si adoptarea acquis-ului comunitar (1,54), obtinerea consultantei si trainingului necesare firmei (1,53), angajarea, pregatirea si mentinerea personalului (1,52), instabilitatea relativa a monedei nationale (1,45), calitatea scazuta a infrastructurii (1,43) si cresterea nivelului cheltuielilor salariale (1,40)”.

Potrivit studiului, se constata ca, in functie de ramurile economice in care activeaza IMM-urile respondente, „concurenta neloiala, scaderea cererii interne, cresterea nivelului cheltuielilor cu angajatii, amanarile la incasarea facturilor de la firmele private, costurile ridicate ale creditelor si neplata facturilor de catre institutiile statului sunt indicate cel mai des in randul organizatiilor din constructii”. Insa, ca pondere, dificultatile indicate de managerii IMM-urilor din constructii (si care pot fi evident extrapolate si in randul IMM-urilor active in productia de tamplarie) sunt urmatoarele: concurenta neloiala (52,75%), birocratia (49,45%), controalele excesive (43,96%), fiscalitatea excesiva (42,86%), scaderea cererii interne (41,76%), cresterea nivelului cheltuielilor salariale si intarzierile la incasarea facturilor de la firmele private (cu 30,77% fiecare), apoi, in plan secundar, angajarea, pregatirea si mentinerea personalului (29,67%), neplata facturilor de catre institutiile statului (21,98%), costurile ridicate ale creditelor (19,78%), calitatea slaba a infrastructurii (18,68%) si concurenta produselor din import (17,58%), respectiv inflatia si accesul dificil la credite (cu cate 14,29%). Alte probleme semnalate, in plan tertiar, dar care au relevanta pentru grupa de firme analizate, sunt constituite de instabilitatea relativa a monedei nationale si scaderea cererii la export (9,89% fiecare), obtinerea consultantei si trainingului necesare firmei (8,79%), respectiv cunoasterea si adoptarea aquis-ului comunitar (2,2%), ultimul aspect fiind mai putin perceput ca o problema care sa suscite un grad mare de interes din partea companiilor specializate.

Dupa cum se mai arata in analiza, dintre evolutiile contextuale care se considera ca vor influenta negativ activitatea si performantele IMM-urilor in 2017, cel mai frecvent semnalate au fost evolutia cadrului legislativ (in 45,80% din raspunsurile firmelor investigate), coruptia (29,20%), criza economica mondiala (26,64%), birocratia excesiva (26,64%), politicile bancilor din Romania fata de firme (24,82%) si insuficienta capacitate a factorului politic (Guvern, Parlament etc.) de a contracara efectele crizei economice (23,81%). „Aceasta situatie se explica prin instabilitatea/ incoerenta legislativa coroborata cu existenta intr-o mica masura a unei legislatii care sa stimuleze in mod real si substantial activitatile IMM-urilor, intensitatea deosebita a fenomenului de coruptie din Romania, evolutiile economice imprevizibile, generate de criza internationala din anii precedenti, proliferarea functionarismului, insuficienta reglementare a sistemului bancar romanesc si neadoptarea unui program post-criza coerent”, explica autorii „Cartei albe a IMM-urilor”. Potrivit acestora, celelalte evolutii contextuale cu impact negativ, care au fost identificate de managerii celor 1.096 de IMM-uri din toate categoriile, sunt: schimbarile politice in conducerea statului (17,34%), insuficienta predictibilitate a mediului pentru intreprinderi (14,60%), climatul si tensiunile sociale (14,32%), tensiunile interetnice (4,84%), politica FMI si a Bancii Mondiale fata de tara noastra (4,56%) si conflictele si tensiunile sociale, etnice si militare din zonele apropiate Romaniei (1,09%). Pentru firmele din constructii, elementele contextuale ce sunt majoritar acceptate ca avand un impact negativ in viitorul apropiat, in derularea afacerilor, sunt constituite de: evolutia (modificarea) cadrului legislativ (cu 49,45% din raspunsuri), birocratia excesiva si politicile bancilor din Romania fata de firme (32,97% fiecare), coruptia si criza economica mondiala (cu cate 24,18%), climatul si tensiunile sociale (23,08%), insuficienta predictibilitate a mediului de afaceri pentru firme (19,78%), insuficienta capacitate a factorului politic de a contracara efectele crizei economice (16,48%), schimbarile politice in conducerea tarii (15,38%) si, la mare distanta, politica FMI si a Bancii Mondiale fata de Romania (3,3%), respectiv conflictele si tensiunile sociale, etnice si militare din zonele apropiate Romaniei. Desi, de pilda, pentru companiile din categoria IMM ce activeaza in servicii tensiunile interetnice existente si/sau latente in Romania reprezinta un context perceput ca factor de risc relativ ridicat care sa constituie un impediment in afaceri (8,25%), nu acesta este si cazul managerilor IMM-urilor din constructii (sau din domeniul tamplariei termoizolante), deoarece factorul contextual dat de tensiunile interetnice interne nu a intrunit niciun raspuns.

In fine, dar nu in ultimul rand, autorii cercetarii au invitat respondentii sa aprecieze activitatea altor IMM-uri pe care le cunosc, in vederea stabilirii unor trenduri pentru intervalul anilor 2011-2016.

Tinand cont de aprecierile intreprinzatorilor cu privire la evolutia IMM-urilor a caror activitate este cunoscuta foarte bine (furnizori, clienti, firme ale prietenilor etc.), in perioada octombrie 2011 - martie 2016; sondajul evidentiaza ca 36,32% dintre firme si-au redus afacerile, 32,77% din intreprinderi functioneaza la aceiasi parametri, 19,93% dintre entitati au dat faliment sau se afla in situatie falimentara, iar 10,98% dintre unitatile economice ale tertilor si-au amplificat activitatea. Desi informatiile furnizate de catre intreprinzatori cu privire la alte firme pot fi afectate de subiectivismul aferent perceperii starii altor organizatii, consideram ca situatia prezentata este relevanta in vederea formarii unei imagini de ansamblu cu privire la evolutia sectorului de IMM-uri in anii 2011-2016. Se poate trage concluzia ca o parte considerabila din intreprinderile mici si mijlocii romanesti s-au confruntat cu mari probleme, datorita declinului economic accentuat. Ca si in alte tari din lume si din UE, acestea au facut greu fata crizei economice, situatie ce se explica prin faptul ca IMM-urile sunt in general mai vulnerabile la turbulentele contextuale decat firmele mari. Insa, daca se analizeaza strict situatia celor 1.096 de IMM-uri investigate, in randul acestora nu exista firme care si-au incetat activitatea datorita falimentului”, concluzioneaza autorii studiului. Insa, intrucat in ceea ce priveste strict firmele pe care le administreaza, 32,97% dintre intreprinzatori/ manageri sunt destul de mult afectati de situatia economica din momentul de fata, mai trebuie precizat ca, in constructii, pentru anii 2011-2016, circa 70,33% din administratorii firmelor specializate sustin ca au reusit sa faca IMM-urile pe care le detin sa functioneze la aceiasi parametri (mai precis, sa-si mentina afacerile, cel mai probabil la un nivel relativ redus), 16,48% avand taria de a recunoaste ca si-au diminuat afacerile. Aproape 13,19% reprezinta cota celor prosperi, care afirma ca, in intervalul de referinta, si-au amplificat activitatea.

Insa autorii cercetarii au comparat performantele economice in functie de domeniul de activitate al IMM-urilor, constatand ca, in ultimul an pentru care au fost declarate informatii financiare complete, „cel mai mare procentaj al agentilor economici cu rezultate putin mai slabe a fost inregistrat in randul intreprinderilor din domeniul constructiilor (25,27% din total)”. Informatii suplimentare, la www.cnipmmr.ro