Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

In 2017, piata est-europeana de ferestre se va situa pe un trend ascendent puternic, dupa o perioada de regres in ultimii ani, cresterea valorica a acesteia fiind estimata la +9,2%. Principalul motiv pentru care s-a elaborat o asemenea estimare este insa dat de problemele economice din Federatia Rusa (unde se efectueaza majoritatea livrarilor de ferestre din regiunea analizata), respectiv de volatilitatea sporita a monedei din aceasta tara. Practic, se considera ca in acest an rubla ruseasca se va aprecia considerabil in raport cu euro, astfel incat, chiar daca vanzarile cantitative vor continua sa fie relativ reduse, valoarea acestora (denominata in moneda unica europeana) ar putea fi superioara in raport cu anul trecut, contribuind la o dinamica optima, in ansamblu. Acestea sunt doar cateva dintre concluziile unei noi versiuni a cercetarii cu privire la dinamica pietei de tamplarie termoizolanta din Europa de Est, elaborata de expertii Interconnection Consulting Group, care au mai explicat ca, daca se elimina impactul dat de aprecierea rublei, la rate constante de schimb, sporirea valorica s-ar putea plasa la +5,7%, iar cea cantitativa la +2,7% in fiecare an, pana in 2020.

„In 2017, in zona est-europeana, vor fi comercializate peste 31,4 milioane de unitati de fereastra - u.f., cu o valoare de 4,06 miliarde euro, acestea urmand sa devina noile praguri cantitative si valorice. Dar, atunci cand se pune problema performantei industriei de tamplarie termoizolanta, regiunea ramane divizata. Astfel, daca se exclud Rusia si Ucraina, anul trecut s-a constatat o crestere de +4%, insa, cu toate acestea, rezultatul global (cu Federatia Rusa si Ucraina) indica un regres cantitativ de -4,3%. Situatia pe termen lung confirma tendintele respective. In consecinta, pentru vanzarile din grupul de tari format din Cehia, Slovacia si Polonia se estimeaza o majorare de +71,7% in intervalul 2010-2017, iar in Romania, Bulgaria si Ungaria, pentru aceeasi perioada, cresterea ajunge la +76,5%, in timp ce, la nivelul zonei formate din Slovenia, Croatia, Bosnia-Hertegovina si Serbia se consemneaza un salt de +28,6%. In schimb, pentru Federatia Rusa si Ucraina, trendul descendent nu s-a finalizat, ba mai mult, pierderile s-au adancit intre anii 2010-2017, raportandu-se o scadere de -29,4%”, se arata in studiul biroului austriac de cercetare a pietei.

In acelasi timp, dupa cum precizeaza specialistii Interconnection, cererea din Rusia si Ucraina s-a restrans nu atat ca efect al crizei economice mondiale, dar mai ales din cauza unor probleme structurale. „Criza din bazinul Donbas si prabusirea cotatiei la petrol au afectat grav piata de ferestre din Ucraina si Rusia in ultimii ani. In plus, cu precadere in Federatia Rusa, exista un anumit grad de saturare in sectorul de reabilitari, ceea ce implica o diminuare a vanzarilor, mai ales din punct de vedere cantitativ, pentru ca, din 2012 pana in prezent, s-a ajuns sa se livreze de la 73 milioane de unitati (initial) la cel mult 18 milioane de unitati. Totusi, din 2016 se observa o ponderare a tendintei descendente si, ca urmare a unor diferente de curs valutar, aprecierea valorica va fi de +12% in 2017. Desi piata din Rusia isi va reveni treptat si din punct de vedere cantitativ pana in 2020, este clar ca nivelul atins in 2012 nu se va mai repeta”, a declarat Laszlo Barla, autorul studiului.

Conform cercetarii, in grupul de state format din Romania, Ungaria si Bulgaria se inregistreaza cea mai mare rata de crestere din toate regiunile Europei de Est. „Motivele acestei dinamici sunt diverse: pe de-o parte, in Ungaria, procesul legislativ de emitere a autorizatiilor de construire a fost simplificat recent, ceea ce a dus la cresterea volumului lucrarilor, mai cu seama in domeniul rezidential, iar pe de alta parte, in Romania, majorarea consumului si politica guvernamentala de reducere/eliminare a unor taxe a stimulat lucrarile de reabilitare a imobilelor existente. Astfel, daca in Ungaria piata de constructii noi pe segmentul locuintelor genereaza cea mai mare parte din cererea de ferestre, in Romania principalul motor al vanzarilor de tamplarie este constituit de domeniul renovarilor. Si in Bulgaria, majorarea peste medie a livrarilor de ferestre se bazeaza pe o crestere economica relativ stabila, fara sincope, ceea ce genereaza predictibilitate. Mai mult, impreuna, aceste tari primesc asistenta intensiva din partea UE, prin alocarea de fonduri europene, ceea ce nu este deloc de neglijat. De exemplu, Croatia - beneficiara la randul sau de finantare din fonduri structurale si de coeziune - a devenit, inclusiv din punct de vedere al vanzarilor de ferestre, o adevarata «campioana» a zonei balcanice”, a adaugat Laszlo Barla.

Trendul de achizitie preponderenta a tamplariei din PVC continua sa-si faca simtite efectele, dupa cum se mai explica in cadrul cercetarii, mai ales ca si in 2017, pe piata est-europeana de ferestre, aproape 74,6% din ferestrele comercializate vor fi cele ce au rame din material plastic, iar cota celor metalice atinge 13,1% din total. „Totusi, pana in 2020, exista deja anumite elemente care indica anumite schimbari structurale in ceea ce priveste materialele utilizate, ansamblurile din metal urmand sa se inscrie pe un trend ascendent mai puternic, ca grad de utilizare, fata de rata de crestere specifica altor materiale. Astfel, la tamplaria cu profile metalice, se preconizeaza o medie de +4,1% pe an, pana in 2020, iar la ferestrele din PVC rata respectiva a fost evaluata la +2,8% pe an. Bineinteles ca acest trend nu va aduce o schimbare majora pe piata, cel putin in Europa de Est, unde tot PVC-ul va ramane predominant. In cazul materialelor compozite se prognozeaza cea mai mare rata de crestere a cotei de piata, dar aceasta continua sa fie redusa (mai putin de 1% din total). De exemplu, pentru aluminiu-PVC exista posibilitatea dublarii gradului de utilizare (de la 0,2% in 2012 la 0,4% in 2020). La acest capitol, mai trebuie precizat ca ansamblurile din materiale compozite sunt preferate cu precadere in Cehia, Slovacia si Polonia. In schimb, pe pietele in care beneficiarii se orienteaza puternic in functie de pret, cum ar fi Rusia si Ucraina, PVC-ul este predominant, in detrimentul tuturor celorlalte materiale, care au un grad foarte redus de utilizare, ceea ce indica disproportii majore. Din punct de vedere al vitrajelor, geamul termoizolant cu doua foi de sticla este foarte popular in Europa de Est, insa cel triplu are o cota puternica de piata in Rusia si Ucraina (peste 54% din total). Explicatia este foarte simpla, deoarece in regiunile respective conditiile climaterice sunt aspre, caracterizate printr-un sezon rece prelungit, iar cresterea performantei energetice se impune ca o necesitate obiectiva. Totusi, in general, conceptul de eficienta energetica devine din ce in ce mai important in toate tarile Europei de Est”, se mai precizeaza in analiza Interconnection.

Referindu-se la evolutia pietei, Laszlo Barla a concluzionat ca „nivelul mediu de crestere in urmatorii ani a vanzarilor de ferestre pe plan est-european este prognozat la +5,7% in termeni cantitativi (luand in considerare si datele din 2016-2017), ceea ce inseamna ca abia in 2020 se vor comercializa mai mult de 34,4 milioane u.f., fara sa fie atins, de exemplu, nivelul de 39,82 milioane u.f. din 2014. Luand in calcul diferitele situatii de criza intalnite cu precadere in Rusia si Ucraina, aceasta situatie este totusi pozitiva si poate fi considerata drept satisfacatoare, insa trendul ascendent este lent si marcheaza mai degraba o recuperare (inclusiv din punct de vedere valoric, deoarece in 2020 se va ajunge la maximum 4,65 miliarde euro, comparativ cu 5,35 miliarde euro in 2014), iar operatorii din industria ferestrelor trebuie sa accepte faptul ca activeaza pe o piata care nu va mai atinge prea curand dimensiunea sa initiala, stabilita inainte de recesiune. Ca principale motoare ale dezvoltarii, insa, Romania, Ungaria si Bulgaria par sa aiba un viitor optim din acest punct de vedere, pentru ca au cea mai semnificativa rata de crestere a vanzarilor, care se va mentine probabil in aceiasi parametri si dupa anul 2020”. O realitate ce vine in sprijinul acestei afirmatii este aceea ca, potrivit cercetarii, daca se exclud din ecuatie Rusia si Ucraina, piata est-europeana de ferestre s-a inscris pe un trend de ascensiune continua, din 2015 pana in prezent.

La fel ca si in alte cercetari dedicate acestui domeniu de activitate, in ceea ce priveste studiul actual, dat recent publicitatii (mai precis, la data de 6 septembrie a.c.), renumitul institut austriac a pus la dispozitia celor interesati diagrame multianuale relevante. Pornind, astfel, de la praguri de referinta (estimate pentru Europa de Est - fara Ucraina si Rusia) de 12,42 milioane unitati de fereastra - u.f. si 1,93 miliarde euro anul trecut, pentru 2017 se prognozeaza livrari de 13,08 milioane u.f. si 2,06 miliarde euro (depasindu-se, astfel, un prag psihologic semnificativ pentru intervalul recesiunii), in 2018 se va ajunge la 13,58 milioane u.f. si 2,18 miliarde euro, in 2019 la 14,05 milioane u.f. si 2,29 miliarde euro, pentru ca in 2020 sa se inregistreze 14,45 milioane u.f. si 2,39 miliarde euro. Acestor niveluri le corespund indici de crestere compozita ai perioadei (CAGR) de +3,8% din punct de vedere cantitativ si +5,5% ca valoare. Analiza diagramelor mai pune in evidenta ca, fara fluctuatiile din Federatia Rusa si Ucraina, piata de tamplarie din Europa de Est va atinge nivelul maxim al vanzarilor in 2020, iar trendul descendent din 2012-2014 nu se va mai repeta. Din punct de vedere al situatiei de ansamblu, piata de ferestre din regiunea est-europeana (cu Ucraina si Rusia) a evoluat in mod diferit. Astfel, anul trecut s-au comercializat in total 31,07 milioane u.f., in valoare de 3,72 miliarde euro, pentru ca in actualul exercitiu financiar sa se ajunga la 31,4 milioane u.f. si 4,06 miliarde euro. Pentru intervalul anilor 2018-2020, Interconnection preconizeaza valori succesive de 4,23 miliarde euro, 4,42 miliarde euro si circa 4,65 miliarde euro, corespunzatoare unor cantitati de 32,15 milioane u.f., 33,2 milioane u.f. si aproximativ 34,46 milioane u.f. Informatii suplimentare, la www.interconnectionconsulting.com, iar pentru consultarea celor doua diagrame, click aici si aici!