Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Desi relatiile comerciale ale Romaniei cu Republica Moldova sunt relativ optime, ca urmare a unor avantaje incontestabile, cum ar fi cele legate de proximitatea celor doua tari, contextul istoric si politic favorabil etc., exportul de ferestre spre zona dintre Prut si Nistru ramane relativ inconsistent, din cauza faptului ca - pe fundalul crizei ucrainene - companiile producatoare de tamplarie termoizolanta din Ucraina se confrunta cu fenomenul supraproductiei si, astfel, reprezinta principalii exportatori (cu preturi imbatabile) in Republica Moldova. De aceea, precum si prin prisma realitatii potrivit careia spatiul economic din tara invecinata apartine mai degraba fostei Comunitati a Statelor Independente (CSI), in pofida declaratiilor multor manageri ai firmelor importante de tamplarie din nordul si estul Romaniei (care afirma ca exporta masiv ferestre in Republica Moldova si/sau ca detin subsidiare la Chisinau ori in alte orase), livrarile de ansambluri din Romania pentru beneficiarii moldoveni sunt sporadice si au o valoare relativ redusa. Toate acestea rezulta implicit, chiar daca nu sunt evidentiate ca atare, din cadrul unui studiu, dat recent publicitatii de Interconnection Consulting Group - Austria, cu privire la situatia vastei piete de tamplarie din Federatia Rusa si statele CSI.

Potrivit informatiilor analizate de departamentul specializat al revistei Fereastra, exportul de ansambluri fabricate in Romania (tamplarie din PVC si lemn), evaluat de Institutul National de Statistica - INS pe relatia comerciala cu Republica Moldova, a insumat, in primele sase luni din 2016, circa 92.000 de euro, suma fiind corespunzatoare cantitatii de 700 de unitati, din care 469 de unitati din lemn si 231 de bucati din PVC, trendul fiind totusi ascendent, la fel ca in ultimii doi ani. De asemenea, in intervalul 2014-2015, exportul de tamplarie a ajuns la 674.710 euro, pentru 4.682 de bucati, insa, dupa cum se arata in cercetarea Interconnection, perspectivele de export sunt cu totul altele decat in trecutul apropiat.

„Ca urmare a crizei economice din Rusia, statele din zona de influenta economica a acestui imperiu gigantic sunt mult mai pregnant orientate spre a-si dezvolta o piata independenta de ferestre. In consecinta, desi in 2016 pe piata de ferestre din tarile baltice, Europa de Est, zona Caucazului si Asia Centrala s-a constatat o scadere de -10%, vanzarile de tamplarie termoizolanta au ajuns la 12,3 milioane de unitati de fereastra. In toate tarile din regiune, PVC-ul ramane materialul preferat, cu 70,9%, dar in fiecare stat si regiune in parte premisele de dezvoltare sunt diferite”, a declarat Olga Baran, analist al Interconnection si autoarea cercetarii.

In general, in aproape toate tarile din zona de influenta ex-sovietica reducerea dependentei economice fata de Rusia reprezinta, actualmente, un proces ce se accelereaza treptat, iar industriile locale de tamplarie termoizolanta nu fac exceptie. Astfel, are loc o concentrare a pietelor nationale, observandu-se si faptul ca se pune tot mai mult accent pe prezenta locala si productia de tamplarie in tarile respective, distributia directa reprezentand doua treimi din totalul pietei CSI (plus statele baltice), care s-a plasat in 2016 la 1,34 miliarde euro.

Referindu-se la zona est-europeana (ce prezinta interes si pentru fabricantii de ferestre din Romania), Olga Baran a aratat ca, in 2016, vanzarile din regiunea respectiva s-au diminuat cu 1/5 din nivelul valoric al anului anterior si au indus, astfel, premisele continuarii trendului de prabusire economica din anii anteriori. „Piata din Belarus s-a restrans cu -40% ca valoare, pe fondul crizei financiare din tara, iar in Ucraina intreaga industrie de tamplarie mai poate comercializa pe plan national doar 50% din nivelul anului 2013. Ca urmare a diminuarii cererii si in conditiile unei supracapacitati productive, fabricantii din Ucraina sunt cei mai semnificativi exportator de ferestre in Republica Moldova, in contextul in care in aceasta parte a Europei tamplaria din PVC are o cota de 73,4%”. In opinia reprezentantei Interconnection, pe termen scurt, piata est-europeana de ferestre (din Ucraina, Belarus si Republica Moldova) nu-si va reveni, din cauza latentei starii conflictuale din Ucraina.

Potrivit cercetarii, tarile baltice - membre ale UE - nu au fost afectate de criza economica din Rusia, astfel incat vanzarile de tamplarie au sporit anul trecut cu 1%, Estonia consemnand un record (+11,7%). In Asia Centrala, dimpotriva, declinul a fost de -12,3%, dar s-a datorat exclusiv situatiei celei mai mari piete din regiune (Kazahstan), intrucat in cea mai populata tara (Uzbekistan) situatia este diametral opusa (+7,5%). Regiunea Caucazului are ca principal factor-motor al dezvoltarii piata din Georgia (Gruzia), cu un salt de +8% al vanzarilor de ferestre, desi trendul regional continua sa fie negativ (-13,4% din punct de vedere cantitativ). Dupa cum sustine Olga Baran, tot PVC-ul este predominant in cele trei regiuni, cu 67,8% in statele baltice, 67% in Asia Centrala si 77,8% in Caucaz.

Analiza Interconnection contine informatii detaliate despre piata de ferestre din Rusia si zona fostei CSI (Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, Kargazstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Lituania, Letonia si Estonia), tari care, desi momentan reprezinta destinatii exotice pentru fabricantii de ferestre din tara noastra, pot avea, pe termen mediu, un potential sporit de dezvoltare. La fel ca si in alte cercetari dedicate acestui domeniu de activitate, in ceea ce priveste studiul actual, renumitul institut austriac a pus la dispozitia celor interesati diagrame multianuale relevante, ce prezinta evolutia valorica si cantitativa a pietei de tamplarie din zonele analizate. Informatii suplimentare, la www.interconnectionconsulting.com, iar pentru consultarea celor doua diagrame, click aici si aici!