Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

 

Ceremonie impresionanta care a marcat retragerea directorului IFT
Inclusiv prof. Ulrich Sieberath, directorul general al IFT Rosenheim, a realizat, in prezentarea sa, o descriere detaliata a modului in care vor evolua componentele folosite in domeniu in perioada urmatoare, in efortul de adaptare la provocarile tot mai presante legate de schimbarile climatice (concretizate prin valuri de caldura excesiva, inundatii, tornade, grindina etc.). Relevante, de asemenea, din acest punct de vedere, au fost si alte prezentari care s-au concentrat pe inovatie in procesele de industrializare a ansamblurilor de tamplarie termoizolanta, pe informarea cu privire la instalarea corecta a acestora, pe aplicatiile specifice sticlei de securitate, pe proiectarea sistemelor de protectie solara sau pe designul modern in conformitate cu noile norme privind accesibilitatea (eliminarea oricaror bariere legate de componentele care fac parte din anvelopanta cladirilor). In mod cert insa elementul inedit al reuniunii din acest an a fost constituit de retragerea lui Ulrich Sieberath din fruntea institutului, dupa o indelungata cariera incununata de succes. Ceremonia dedicata acestui eveniment a avut loc in sala Bayern a centrului KuKo, unde peste 300 de invitati au fost prezenti pentru a-l felicita pe oficialul IFT pentru lungul sir de realizari care au presarat intreaga sa activitate, de-a lungul a 37 de ani. Specialistul german, prin nivelul ridicat de cunostinte si prin dedicarea sa tehnologica, a contribuit cu idei importante la dezvoltarea puternica atat a institutului, cat si a industriei de tamplarie termoizolanta, in ansamblul sau. Cu aceasta ocazie, directorul executiv al organismului german de standardizare (DIN), Astrid Wirges, i-a acordat Medalia de Onoare oficialului IFT, pentru merite deosebite in elaborarea standardului armonizat de ferestre si usi de interior (al carui veritabil „parinte” este considerat in unanimitate de expertii din bransa), precum si pentru aportul deosebit pe care acesta l-a avut, de-a lungul timpului, la redactarea si perfectionarea unui numar important de legi si regulamente. La randul sau, primarul din Rosenheim, Gabriele Bauer, i-a inmanat expertului german Medalia de Merit a orasului. Unul dintre cele mai emotionante momente, constituindu-se in punctul culminant al ceremoniei, a fost constituit de interventia lui Bernhard Helbing, fost presedinte al consiliului consultativ al IFT si unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai lui Ulrich Sieberath. Acesta a rostit un discurs de laudatio, in cadrul caruia a reusit sa puncteze succint impactul pe care directorul institutului l-a exercitat asupra industriei atat in calitate de profesor, cat si de manager.

 

Peste 23 de milioane de euro din activitati de testare, cercetare si reglementare
In cadrul conferintei sustinute de consiliul director al IFT Rosenheim in ziua premergatoare evenimentului, a fost prezentat, in linia traditiei consacrate in ultimul deceniu, raportul de activitate a institutului. Astfel, managerul financiar Joachim Preichl a dat citire raportului economic, conform caruia cifra de afaceri din 2018 a totalizat 21,9 milioane de euro, pentru anul in curs fiind estimat un nivel de 23 milioane de euro. In prezent, IFT Rosenheim are 543 de membri, 40% din incasari fiind generate de operatiunile desfasurate in afara granitelor Germaniei. Una dintre cele mai importante activitati este cea de certificare, in prezent fiind in derulare 1.754 de astfel de contracte, cu companii din 38 de state de pe intregul mapamond. Actualmente, in cadrul institutului activeaza 227 de experti, din care 150 de ingineri, fizicieni si tehnicieni, precum si o serie de stagiari si studenti in diferite faze ale procesului de invatamant superior. Implicarea IFT in procesele de standardizare este mai puternica decat oricand, 33 de specialisti activand la nivelul a mai mult de 100 de organisme nationale si europene de profil, precum si in cadrul unor comisii tehnice. De asemenea, cercetatorii germani au derulat in ultimele 12 luni o intensa activitate de comunicare, participand la 126 de conferinte, seminarii, forumuri si sedinte de perfectionare. In linie cu trendul actual al digitalizarii, organismul bavarez s-a adaptat rapid noilor cerinte - fapt demonstrat de cele peste 1.200 de probleme solutionate in mediul online, precum si de numarul impresionant de experti care acceseaza informatiile profesionale puse la dispozitie pe website-ul institutului, care a depasit o medie lunara de 12.000 de vizitatori. Activitatea editoriala nu a fost nici ea uitata, in anul care a trecut fiind elaborate aproximativ 250 de comunicari stiintifice cu un continut relevant.

 

Investitiile continua la IFT, prin deschiderea unui nou centru de testare acustica
Oscar Anders, noul presedinte al comitetului consultativ al IFT, care a fost ales dupa retragerea lui Bernhard Helbing, a subliniat cu aceasta ocazie ca „pentru anul 2020, obiectivul prioritar este constituit de asigurarea unor servicii de calitate, care sa castige increderea partenerilor si sa fie in deplina concordanta cu exigentele contemporane in materie de disponibilitate - concept ce se transpune in cresterea semnificativa a vitezei cu care informatia circula de la emitator la receptor. De cele mai multe ori, aceste aspecte sunt mai importante chiar decat tarifele practicate si, de aceea, IFT a decis sa investeasca puternic in calitate, prin alocarea de fonduri semnificative pentru perfectionarea angajatilor proprii, dezvoltarea facilitatilor de testare si a celor logistice, coordonarea precisa a proceselor din amonte si aval etc. Toate cele enumerate anterior sunt normale intr-o epoca in care constructiile devin tot mai complexe. Dupa lansarea cu succes in anul 2016 a centrului de testare la foc, in prezent investim in constructia unei facilitati destinate realizarii de incercari ale caracteristicilor acustice ale cladirilor, in general si ale fatadelor cortina, in special. De asemenea, va fi creata o infrastructura optima de transport pentru a se asigura verificarea unor produse mai complexe, de gabarite si mase superioare. Testarile se vor efectua astfel incat sa fie respectate toate scenariile si prevederile normative ale standardelor internationale, pentru a se asigura valabilitatea lor in SUA, Canada si statele arabe. In acest fel, clientii vor fi scutiti de cheltuieli suplimentare si vor avea oportunitatea unei coordonari optime a proiectelor internationale”.

 

Criza de personal afecteaza puternic industria de tamplarie termoizolanta
Revenind la conferinta propriu-zisa, care s-a desfasurat in mod traditional pe parcursul a doua zile, cea dintai prelegere a apartinut, ca de obicei, lui Ulrich Sieberath - aflat pentru ultima oara in aceasta postura, urmand ca din 2020 functia sa sa fie preluata de prof. Jorn Peter Laas (care a ocupat in ultimii 14 ani diverse pozitii manageriale in cadrul institutului). Expertul german s-a referit pe larg la modul concret in care tendintele actuale, indiferent de natura lor tehnica, sociala sau politica, vor exercita influente majore asupra industriei de tamplarie termoizolanta. Dintre cele mai importante elemente din categoria respectiva, se remarca, de pilda, cererea crescanda de locuinte sociale si imobile rezidentiale de mici dimensiuni, pe fondul curentelor actuale de modificare a structurii demografice, inclusiv in ceea ce priveste densitatea populatiei (aceasta ducand la o majorare semnificativa a cererii de ansambluri multifunctionale, avand proprietati imbunatatite de fonoizolare). De asemenea, profesorul Sieberath a subliniat criza acuta de personal care se manifesta, din pacate, inclusiv in acest domeniu de activitate, ceea ce obliga companiile sa implementeze solutii flexibile, cum ar fi, de exemplu, cele legate de simplificarea sistemelor utilizate si adoptarea unor principii de instruire a angajatilor care sa vizeze categoriile disponibile la momentul actual, cum ar fi muncitorii necalificati sau imigrantii. Un al treilea element remarcat este acela al schimbarilor climatice si al modului in care acestea influenteaza structura ofertei de materiale de constructii. Din acest punct de vedere, atentia se va focaliza in mod preponderent in viitor spre solutiile ce asigura o imbunatatire a termoizolarii in sezonul estival, precum si spre metodele de control electronic al ferestrelor (pentru minimizarea transferului de caldura). Imbucurator este faptul ca, la nivelul Germaniei, cel putin, guvernul federal demonstreaza o reala preocupare pentru solutionarea respectivelor provocari, chiar la momentul actual fiind in curs de elaborare o lege cu privire la impactul schimbarilor climatice. Aceasta nu va fi insa suficienta, in opinia lui Ulrich Sieberath, sa asigure reducerea cu 45 milioane tone a emisiilor de dioxid de carbon, care este prevazuta in strategia comunitara pana in anul 2030. In contextul dat, este foarte probabil ca in regiunea respectiva cerintele de eficientizare energetica sa devina si mai dure incepand cu deceniul urmator, pentru a evita plata unor amenzi usturatoare catre Uniunea Europeana ca urmare a nerespectarii tintelor stabilite.

 

Digitalizarea, o piatra de incercare pentru companiile mici si mijlocii
Din punct de vedere tehnic, folosirea tot mai intensa a sticlei vidate (VIG) si a dispozitivelor inteligente de control solar constituie realitati incontestabile ale industriei de profil. Intr-o perioada in care catastrofele naturale (din categoria furtunilor si inundatiilor) au devenit aproape o normalitate, de o mai putina atentie se bucura riscurile legate de cresterea nivelurilor de temperatura. Totusi, este incontestabil faptul ca mai ales ansamblurile realizate din profile colorate sunt foarte vulnerabile la astfel de provocari. Toate acestea demonstreaza necesitatea unei abordari mai ferme, care sa presupuna folosirea de sisteme flexibile, modulare si caracterizate printr-o capacitate sporita de adaptare la diverse conditii de mediu. Nu trebuie ignorat nici faptul ca digitalizarea productiei ar putea fi de un real folos pentru a contracara problemele ce rezulta din cresterea complexitatii proceselor de proiectare si executie a ferestrelor. Sarcina respectiva va fi mai usor de implementat de catre companiile de mari dimensiuni, insa firmele din categoria IMM-urilor vor fi nevoite, cel mai probabil, sa se organizeze in retele pentru a face fata cu succes cerintelor si a diminua povara financiara pana la o cota rezonabila. O latura deloc de neglijat ramane cea a montajului, care are perspective certe de imbunatatire in perioada urmatoare, dupa cum indica si rezultatele unui sondaj recent realizat de institut si in care 52% dintre managerii intervievati au raspuns ca instalarea ferestrelor in conformitate cu ghidul elaborat de IFT Rosenheim constituie o prioritate, fiind deja aplicata de o serie de companii si in curs de implementare la nivelul multor altora.

 

Schimbarile climatice alerte impun orientarea spre politici sustenabile
In continuare, Claudia Kemfert, cercetator in cadrul Institutului German de Cercetare Economica (DIW, Berlin), s-a referit la impactul negativ pe care lipsa de actiune il poate genera in procesul schimbarilor climatice cu care omenirea se confrunta la momentul actual. Realitatea arata ca, in prezent, temperaturile globale cresc intr-un ritm mai alert decat prevedeau cele mai pesimiste scenarii. Pornind de la acest aspect, expertul german a prezentat consecintele previzibile, din punct de vedere al distrugerilor, ajustarilor si schimbarilor structurale. Efectele negative sunt vizibile mai ales in ceea ce priveste sanatatea (afectata de boli specifice zonelor tropicale), culturile agricole si fondul forestier (scaderea productiei, riscul incendiilor, scaderea compatibilitatii cu mediul de viata aflat in continua schimbare), biodiversitatea (reducerea diversitatii speciilor) etc. De asemenea, productia energetica este pusa in pericol de scaderea nivelului apelor sau de gheata depusa pe cablurile retelelor de distributie, ce genereaza in mod automat costuri in crestere pentru reparatii, pierderi in sectorul de asigurari si, in final, crize financiare dezvoltate ca urmare a proliferarii fondului speculativ. Toate aceste cheltuieli cumulate sunt net superioare efortului aferent masurilor de protectie climatica, pagubele putand ajunge, conform celor mai recente calcule, pana la nivelul de 14% din PIB global sau 12.000 miliarde USD (de trei ori mai mult decat PIB-ul Germaniei). O abordare rationala este aceea de a utiliza intre 1% si 3% din valoarea indicatorului mentionat anterior pentru a asigura o limitare a fenomenului pana la un nivel anual de 1,5 °C, din sumele alocate putand beneficia inclusiv industriile producatoare de sisteme de regenerare a energiei sau cele orientare spre eficientizarea energetica, asa cum este inclusiv domeniul de productie a tamplariei termoizolante. Cu alte cuvinte, protectia climatica poate deveni rapid o metoda ingenioasa de creare a oportunitatilor de afaceri. Practic, ansamblurile moderne de ferestre pot contribui in mod efectiv la reducerea amprentei de carbon, prin limitarea consumului de electricitate aferent incalzirii spatiilor sau conditionarii aerului din incinte. Din pacate, orice ezitare si intarziere a procesului respectiv, de cele mai multe ori generate de interese politice marunte, pot zadarnici efortul general. Realitatea este ca la nivel european, chiar in cazul unor state dezvoltate ale UE, se inregistreaza o asemenea situatie, fiind necesara o rapida adaptare a legislatiei ecologice, precum si un efort sustinut pentru incurajarea (prin diverse stimulente financiare) a proceselor de reabilitare, inclusiv in directia instalarii de sisteme fotovoltaice moderne. Avantajul va fi de partea antreprenorilor care vor avea curajul sa-si asume riscurile unor astfel de initiative.

 

Cadru restrictiv pentru incurajarea eficientizarii energetice
Tot despre transformarile energetice a vorbit si Dominik Rau, de la institutul german de cercetare Prognos, acesta analizand impactul pe care modificarile legislative adoptate recent la nivel comunitar vor afecta situatia din diversele state membre ale UE. Expertul a subliniat ca, in general, lupta impotriva efectelor negative generate de schimbarile climatice se bazeaza pe doi stalpi centrali - si anume eficienta energetica, respectiv productia de energie regenerabila. Este clar faptul ca masurile adaptate pana in prezent in cele doua directii nu sunt suficiente, chiar daca efectele lor nu pot fi negate in totalitate, in sensul ca temperatura medie a sporit in perioada de implementare cu numai 3,5 °C (mai mult insa decat se prevedea in Acordul de la Paris). Desi in planul secund se consemneaza progrese notabile, sectorul constructiilor inregistreaza intarzieri destul de mari, ilustrate reprezentativ de stadiul lucrarilor de reabilitare, precum si de stagnarea proceselor de instalare a sistemelor PV, toate acestea in conditiile in care, in Germania, de exemplu, exigentele legislatiei cu privire la eficienta energetica se inaspresc de la o zi la alta, tinta fiind ca pana in 2050 constructiile noi sa ajunga la un consum total care sa nu depaseasca 50 kWh/mp*an. Din pacate, lucrarile aflate in prezent in curs de derulare si care nu indeplinesc aceste norme nu vor mai avea sanse sa se incadreze in tintele respective, avand in vedere ca pana la „linia de sosire” mai sunt doar trei decenii, iar ciclul mediu de renovare este cuprins intre 40 de ani si 50 de ani. In plus, statele comunitare sunt obligate sa-si imbunatateasca nivelul cumulativ al economiilor energetice cu 0,8% in fiecare an in urmatorii 10 ani, iar perspectiva unor amenzi drastice va determina guvernele tarilor europene sa adopte prevederi normative mult mai restrictive. O alta parghie ce poate actiona eficient in aceeasi directie este reprezentata de majorarea costurilor energiei, ceea ce ar incuraja utilizarea unor solutii superioare de termoizolare. In mod concret, propunerile specialistului de la Prognos vizeaza majorarea taxelor platite pentru emisiile de dioxid de carbon, dezvoltarea unui cadru si mai strict atat pentru constructiile noi, cat si pentru cele existente, aplicarea unui sistem de taxare pentru incalzirea cu combustibili lichizi si, in timp, inclusiv pentru cea pe baza de gaz, acordarea de stimulente financiare pentru furnizorii de generatoare de caldura cu functionare pe baza de resurse regenerabile etc.

 

Aportul minim de lumina naturala si impactul sau asupra geometriei ferestrelor
Dr. Jan de Boer, de la Institutul de Fizica a Constructiilor (IBP), s-a referit la efectele exercitate de noul standard EN 17037 (ce abordeaza problematica aportului de lumina naturala in constructii) asupra dimensiunii ferestrelor, fatadelor si elementelor de protectie solara. O prima observatie este aceea ca norma respectiva se constituie intr-un bun instrument de proiectare, asigurand un suport optim designerilor, precum si producatorilor, in eforturile acestora de a asigura o cat mai mare autonomie fata de alternativa constituita de sursele artificiale de iluminare. Standardul include o metoda simplificata de calcul, bazata pe coeficientii de lumina naturala aferenti unui plan de referinta si pe o procedura de folosire a datelor climatice corespunzatoare amplasamentului concret al imobilului. Un grad bun de iluminare este considerat atunci cand cel putin o jumatate din volumul unei incinte beneficiaza de aport al luminii naturale la un nivel specificat al luminozitatii (ET) timp de 50% din numarul orelor diurne (4.380 de ore). Recomandarile pentru fiecare aplicatie se realizeaza in patru etape de evaluare. In cazul deschiderilor care asigura accesul neingradit al luminii naturale (ferestre, geam termoizolant) instalate pe directie verticala sau la diferite unghiuri de inclinare, valoarea ET se clasifica in scazuta - 300 lx (lux, definit ca distributia unitara a unui flux de un lumen pe o suprafata de un metru patrat), medie - 500 lx si ridicata - 750 lx, valorile aferente pentru ETM (iluminarea minima) fiind de 100 lx, 300 lx si 500 lx. Determinarea concreta a apartenentei la o clasa sau alta se realizeaza cu ajutorul coeficientul luminii naturale DT, care depinde in mod direct de caracteristicile climatice si de latitudinea geografica. De asemenea, atingerea nivelului dorit de iluminare se stabileste inclusiv in functie de valoarea intensitatii luminoase difuze in spatiile exterioare, ce difera de la o tara la alta. Standardul actual este mai exigent decat cele nationale pe care le inlocuieste, iar un efect direct asupra ansamblurilor de ferestre este acela ca va impune o crestere substantiala a suprafetelor transparente ale acestora in viitor, in conditiile in care chiar si limitele minime sunt foarte dificil de respectat de catre ansamblurile actuale. Mai trebuie mentionat faptul ca in evaluare se introduc si alte variabile fizice destul de complexe, cum ar fi vizibilitatea, aportul radiatiei solare, stralucirea etc., iar iluminarea este afectata in mod direct inclusiv de constructiile din proximitate. O alta problema spinoasa este aceea a caracteristicilor de securitate si a impactului pe care utilizarea (obligatorie in anumite cazuri) a sticlei laminate sau securizate il exercita asupra caracteristicilor fizice de transmisie a radiatiei luminoase.

 

Testari complexe pentru certificarea sistemelor de restrictionare a deschiderilor
Rosenheimer Fenstertage a continuat cu prezentarea expertului IFT, Manuel Demel, care a oferit detalii referitoare la evaluarea protectiei impotriva desprinderii in cazul ferestrelor care au instalate sisteme de restrictionare a deschiderii. In general, ansamblurile de tamplarie termoizolanta care au rol de bariera de protectie se afla foarte des in atentia organismelor de supervizare a constructiilor, cu atat mai mult cu cat dispozitivele de oprire a miscarii nu sunt reglementate de regulamente valabile pe piata constructiilor. Diferente majore se inregistreaza atunci cand un asemenea „opritor” devine un element de securitate si depaseste, astfel, conditiile uzuale ce trebuie indeplinite de un element care tine, mai degraba, de confortul in utilizare. Norma care se aplica in acest caz este EN 13126-8 si are ca obiectiv prevenirea caderii ansamblului, prin limitarea razei de deschidere a acestuia. Avand in vedere complexitatea ridicata a problemei, trebuie luate in calcul mai multe elemente, cum ar fi tipul de feronerie care echipeaza tamplaria, pozitionarea acesteia, modalitatea de ancorare cu ajutorul suruburilor de prindere etc. Testele realizate in cadrul IFT pentru evaluarea unor produse care fac parte din categoria respectiva includ metoda impactului cu pendul, in varianta cu doua cauciucuri avand o masa totala de 50 kg si o inaltime de cadere de 900 mm, testul de durabilitate (20.000 de cicluri de inchidere cu o forta aplicata de 350 N si o velocitate de referinta situata la 0,5 m/s) si dezasamblarea intentionata in scopuri de efractie (folosind instrumente manuale, de mici dimensiuni). Aceste incercari asigura producatorului, care este responsabil in ultima instanta de securitatea sistemelor propuse spre instalare, un grad ridicat de certitudine si siguranta ca produsele sunt acceptate de organismele de control, putand primi toate aprobarile solicitate in diversele aplicatii individuale.

 

Sticla de securitate si metodele de evaluare a oportunitatii folosirii sale
Frank Lange (de la patronatul german VFF) si Jochen Gronegräs (reprezentand asociatia federala a producatorilor de geam termoizlant) au prezentat in tandem o serie de recomandari referitoare la folosirea sticlei de securitate, in conditiile respectarii prevederilor standardului DIN 18008. Accentul a fost pus asupra modului de interpretare a paragrafelor mai neclare din documentul respectiv. Cel mai disputat aspect este legat de precizarea ca „daca masurile de protectie referitoare la vitraje sunt solicitate ca urmare a cerintelor legate de siguranta, acestea pot fi indeplinite, de exemplu, prin restrictionarea accesului cu ajutorul unui element fizic specific (gard) sau prin folosirea sticlei ce prezinta caracteristici de spargere in conditii de stricta securitate pentru utilizator”. De asemenea, la un alt punct se mentioneaza ca „usile din sticla, la fel ca si alte elemente vitrate care ajung pana la nivelul pardoselii in zonele cu trafic liber, trebuie sa fie marcate in asa fel incat sa poata fi recunoscute cu usurinta. In plus, alte masuri de siguranta se impun in cazul elementelor de sticla de mari dimensiuni, care se monteaza in aria zonelor de trafic, pentru desfasurarea acestuia in conditii de siguranta”. In ceea ce priveste ideea de spargere controlata, caracteristicile respective sunt incluse in standardele EN 12150-2 si EN 14179-2 pentru sticla securizata, respectiv EN 14449 pentru cea laminata, testele realizandu-se in conformitate cu EN 12600. Problema care se pune este aceea a semnificatiei sintagmei de „siguranta a traficului”. In ceea ce priveste cladirile speciale, cum ar fi scolile, lucrurile sunt foarte clare, datorita reglementarilor care nu lasa loc de interpretari, insa problema apare, de exemplu, in cazul complexurilor rezidentiale de mari dimensiuni, unde responsabilitatile nu pot fi stabilite cu exactitate. Exista cazuri in care raspunderea este plasata in sarcina administratorilor cladirilor, care au astfel obligatia de a preveni ranirea beneficiarilor ce poate surveni in cazul contactului cu sticla sparta in mod accidental, indiferent daca acest lucru se intampla intr-un loc public sau intr-un spatiu privat. Recomandarea generala a celor doua organizatii profesionale este de a evalua cu maxima precizie securitatea traficului pentru fiecare aplicatie si de a adopta ulterior toate masurile necesare pentru prevenirea accidentelor (acestea se aplica cu precadere in zonele private si in cele publice nereglementate). Mai mult, patronatele au elaborat un document sub forma unui ghid de evaluare a riscurilor, care este foarte util si necesar proprietarilor cladirilor, intrucat acestia decid in cele din urma oportunitatea folosirii sau nu a sticlei de securitate in cadrul imobilelor proprii (in situatiile in care legea nu prevede obligativitatea instalarii lor).

 

Reciclarea, o realitate palpabila in industria de tamplarie termoizolanta
Desigur, tematica evenimentului a fost mult mai diversa, abordand si alte subiecte de stricta actualitate, daca ar fi mentionate numai tehnologiile inteligente in domeniul tamplariei, arhitectura cu sisteme printate tridimensional, importanta promovarii ferestrelor sustenabile, revolutia in domeniul instalarii ferestrelor, analiza pietei europene de profil etc. Nu a lipsit, de asemenea, nici subiectul dezvoltarii durabile, cu toate fatetele acestuia, dintre care probabil ca una dintre cele mai importante, pentru un domeniu in care materiale ca PVC-ul au o utilizare atat de intensa, este aceea a reciclarii. Conform datelor actuale, doar in 2019 au fost supuse unor procese ce respecta regulile economiei circulare peste 326.000 de tone de profile din PVC, cele mai mari cantitati fiind folosite pentru realizarea unor materiale de constructii. Propunerea de utilizare in proportie de 40% a materialelor reciclate in productia profilelor noi, care este inclusa in noul standard prEN17410, vine in completarea normelor EN 12608-1 si EN 14351-1, inchizand practic cercul normativ referitor la ferestrele realizate din acest material. Din punct de vedere ecologic, acesta reprezinta un succes deplin, reusindu-se reunirea sub acelasi „acoperis” a unor principii importante, pornind de la achizitia sustenabila a materialelor de constructii, continuand cu evaluarea corecta a folosirii acestora (pentru a nu periclita caracteristicile produsului finit), cu asigurarea calitatii, cu insertia responsabila de aditivi industriali (concomitent cu eliminarea celor periculosi) si terminand cu adoptarea strategiilor economiei circulare inca din fazele incipiente ale proceselor de construire

 

Extinderea domeniului de competenta - o prioritate pentru IFT
Rosenheimer Fenstertage a demonstrat inca o data ca reuseste sa ramana cel mai important loc de intalnire a bransei de tamplarie termoizolanta, un spatiu optim de comunicare intre expertii de pe toate meridianele globului, unde sunt ridicate probleme si identificate cele mai bune solutii la fiecare dintre acestea. Dupa cum mentiona prof. Ulrich Sieberath, „pentru adaptarea la noul context dominat de tehnologiile digitale, la randul lor subordonate obiectivelor de sustenabilitate, in general si de protectie a mediului in special, este obligatoriu ca IFT sa-si extinda domeniul de compententa si sa abordeze in mod proactiv subiecte de mare importanta, daca ar fi mentionate doar ventilarea, eficienta energetica, integrarea ferestrelor in sistemele BMS etc. De asemenea, nu trebuie uitat faptul ca inovatiile au nevoie sa indeplineasca o serie de conditii, dinte care cele mai importante sunt simplitatea, utilitatea practica si valoarea adaugata - toate acestea putand fi obtinute printr-o abordare antreprenoriala creativa”.