SOFLETE: NZEB creste durata de exploatare a ferestrelor la 50 de ani |
Producatori de tamplarie Publicat de Ovidiu Stefanescu 14 Iun 2024 06:00 |
Marius Soflete este un expert in constructii, care s-a remarcat printr-o prezenta foarte dinamica pe piata de profil din Romania. Trecand in mod curajos de la masa de proiectare la realitatea din santier, inginerul roman s-a alaturat in urma cu mai mult de 10 ani primei echipe nationale care a participat la concursul Solar Decathlon Europe, ocazie cu care s-a familiarizat cu problematica eficientei energetice. In prezent, Marius Soflete este un promotor pasionat al conceptului NZEB si al celui de case pasive, transformandu-se intr-un veritabil formator de opinie, care, prin actiunile sale, are o contributie semnificativa la promovarea performantei in constructii, inclusiv a celei legate de sistemele incorporate in anvelopanta cladirilor. Pe marginea acestui subiect de stricta actualitate, in continuare sunt prezentate cateva observatii pertinente ale specialistului roman.
- Ce efect considerati ca va exercita normativul MC 001 in ceea ce priveste calitatea ansamblurilor de tamplarie termoizolanta?
- Din punctul personal de vedere, dar si profesional, efectele MC001 asupra calitatii ferestrelor si a montajelor aferente sunt pozitive, pentru ca masurile impuse sunt gandite in beneficiul utilizatorului final al cladirii. Cresterea exigentei privind coeficientul de transfer termic U pe fereastra montata, prin care se impune limita de 1,10 W/mpK, are o serie de avantaje directe, precum: se reduce mult pierderea energetica prin tamplariile exterioare, aproape la jumatate comparat cu ansamblurile "standard" de pe piata montate pana in prezent; acest lucru atrage dupa sine diminuarea necesarului de caldura si, implicit, de putere termica instalata, mai ales daca vorbim despre utilizarea sistemelor de energie din surse alternative si regenerabile, al caror pret raportat la putere instalata este considerabil mai mare fata de cel aferent solutiilor clasice; creste mult confortul in dreptul ferestrelor pentru ca, avand impus vitraj cu trei foi de sticla, prin care se ajunge la un coeficient de transfer termic pe suprafata vitrata Ug cuprins intre 0,5 si 0,8 W/mpK, se diminueaza considerabil pierderile de caldura si nevoia de a pune radiatoare sub ferestre (astfel zonele vitrate si proximitatea acestora devin mult mai "calduroase si confortabile" in utilizare, la care se adauga beneficiul acustic dat de izolarea fonica net superioara); prin impunerea baghetelor "calde" intre foile de sticla, precum si a montajului in anvelopa termica, prin care se cere si se obtine diminuarea puntilor termice aferente, se evita riscul de formare de condens superficial in zona perimetrala de margine a pachetului vitrat, precum si interstitial, in grosimea detaliului de montaj, ce are consecinte in formarea mucegaiului pe suprafata interioara si deteriorarea finisajelor in dreptul ferestrelor. Rolul intregii metodologii este de a reglementa reducerea consumului energetic al cladirilor si de a creste gradul de confort al ocupantilor.
- Cum caracterizati strategia actuala a furnizorilor de sisteme si a producatorilor de ferestre termoizolante, pentru adaptarea la aceste exigente?
- Inca exista o reticenta destul de mare in randul producatorilor si furnizorilor de sisteme de a scoate in fata produsele de top din perspectiva eficientei energetice, pentru ca oamenii inca aleg din perspectiva celui mai mic pret si din cea a criteriilor estetice. Practic, opteaza pentru produsul care arata cel mai bine si este disponibil la cel mai mic pret. Am intalnit pe piata producatori care afirmau ca echipele de vanzari, de exemplu, limitau in mod intentionat oferta de sisteme si produse cu eficienta energetica ridicata (vitraj triplustratificat si baghete distantier de tip warm edge) pentru ca marjele de profit final erau mai mici, motiv pentru care convingeau clientii sa adopte solutiile mai ieftine, ce le asigurau castiguri mai mari. Este o practica nesustenabila de business, in contextul in care si consumatorii se educa in mod accelerat, iar legislatia impune performante ridicate. Am vazut insa si producatori "responsive" care au constientizat ca aceasta este directia si si-au adaptat liniile de productie pentru a creste livrarile de ferestre performante, cu rame mai groase/solide, ce includ termomodule, cu vitraje cu trei foi de sticla. Ceea ce am apreciat si mai mult este renuntarea la baghetele clasice din aluminiu si folosirea pe liniile de fabricatie a geamului termoizolant a unor distantieri compoziti. Am constatat, de asemenea, inclusiv o crestere in utilizarea benzilor de etansare in procesele de montaj, ceea ce este un plus. Exista si o crestere, mai lenta, este adevarat (din cauza preturilor mai mari) a cererii de precadre de montaj realizate din profile performante. Trendul nu este inca suficient de solid, pentru ca un astfel de montaj poate genera cresteri de pana la 20% ale costului total al ferestrelor montate. Reticenta si problemele cele mai mari se inregistreaza insa la echipele de montaj, pentru ca aici sunt mai multe provocari, de perceptie si de implementare. Prima masura pe care o vad necesara este intelegerea de catre proiectanti a cerintelor NZEB aplicate pe ferestre, de la performantele termice la detaliile de montaj si integrarea acestora in proiecte. Apoi, la fel de importanta este intelegerea de catre beneficiari a faptului ca investitia initiala este un pic mai mare, dar beneficiile pe termen lung sunt net superioare. Si, bineinteles, constientizarea de catre producatori ca de ei depinde oferirea de solutii durabile pe piata. O tamplarie "standard" are o durata de viata de 20 de ani. Una performanta depaseste 30 de ani si poate atinge chiar 50 de ani atat ca durabilitate, cat si ca performanta si impact asupra mediului.
- Care ar trebui sa fie rolul asumat de formatorii de opinie in educatia pietei?
- Eu fiind in aceasta ipostaza, pentru mine este foarte importanta onestitatea si integritatea mesajului comunicat, componenta lui de educare si informare corecta, claritatea si oferirea de solutii fezabile, reale si aplicate. Personal, pun mult accent pe educare, pe gandire critica si pe analiza globala de valori. De exemplu, analiza de costuri si beneficii pe toata durata de expoatare a partii din constructie analizate. In cazul concret al ferestrelor, este vorba despre costuri de investitie versus economii de energie, pe durata calculata de utilizare a ferestrei. Asa cum programul "Rabla" a ajutat introducerea masiva de masini electrice pe piata, la fel autoritatile publice au, intr-adevar, un impact mare si scalabil. Polonia, de exemplu, a avut subventie de la stat de 40 de euro pentru fiecare fereastra exportata, iar Italia a aplicat multa vreme programul de finantare de 110% pentru cei care isi schimba ferestrele. De aceea, consider ca autoritatile pot avea un rol pozitiv in accelerarea procesului de adoptie a ferestrelor performante energetic.
- Avand in vedere practicile generalizate de montaj improvizat, aplicate in prezent in Romania, cum considerati ca ar putea fi depasita aceasta problema deosebit de grava?
- Solutia este: educatie, educatie, educatie, intelegere si bunavointa. La aceasta se adauga un suport si ajutor oferit de cei competenti si influenti in domeniu, pentru a simplifica si accesibiliza solutiile de montaj, prin training-uri si formare profesionala. Adevarul este ca nu exista in Romania o "scoala profesionala de montatori de ferestre" si un mediu de formare controlat si normat unde, intr-adevar, sa se poata forma astfel de competente. Din acest motiv, am inserat in cadrul evenimentului NZEB Expo 2024, organizat intre 14 si 16 iunie la Romexpo Bucuresti, o serie de workshop-uri profesioniste de montaj de ferestre, desfasurate pe o scena dedicata mesterilor, unde sunt detaliate o serie de aplicatii practice despre modul cum se face montajul de ferestre in diverse situatii.
- Sunt casele pasive o optiune viabila in Romania sau este necesara adaptarea acestor principii la specificul pietei locale? - Conceptul de "Casa Pasiva" presupune cea mai ridicata eficienta energetica a unei cladiri. Piata din Romania este in crestere pe acest segment. De la NZEB, care este limita legala impusa in prezent, pana la casa pasiva nu mai sunt diferente atat de mari cum erau in urma cu 10 ani si, cel putin in randul beneficiarilor finali cu care noi lucram, gradul de adoptie este mare. Evolutia nu este chiar exponentiala, dar a pornit de la prima casa pasiva certificata in 2014, la peste 30 de imobile certificate azi si inca 60 - 70 aflate in diverse stadii de construire. Personal, observ interes crescut in aceasta zona, dar este inca una de nisa.
|