Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Tehnologia de constructie a fatadelor cortina a evoluat accelerat in ultimul secol si de-a dreptul exponential incepand cu anul 2000. Elemente vitrate tot mai indraznete si care nu puteau fi nici macar imaginate in urma cu putine decenii au devenit realitati tangibile pe multe meridiane ale globului, incepand cu statele puternic industrializate si terminand cu zonele emergente din Europa, Asia, America de Nord si de Sud. Practic, in prezent, aproape ca nu mai exista o localitate semnificativa pe harta mondiala care sa nu se remarce prin cladiri din sticla de cele mai variate forme si inaltimi. Provocarea majora care a stat in calea proiectantilor unor asemenea structuri a fost constituita de echilibrarea statica si dinamica a acestora, la care s-a adaugat problema dificil de solutionat a transferului diferitelor tipuri de sarcini prin structura casanta a elementelor vitrate. Desigur, solutii multiple au fost deja imaginate si puse in opera, iar rezultatele sunt remarcabile.

 

In conditiile actuale, una dintre cele mai interesante propuneri este legata de imbinarea armonioasa a cerintelor estetice, ce impun utilizarea masiva a sticlei in structura anvelopantelor, cu exigentele ce tin de sustenabilitate. Expertii au identificat imediat potentialul utilizarii in zona de parapet (spandrel) a unor panouri fotovoltaice, avand in vedere faptul ca, in acea arie, caracteristica de transparenta este neconcludenta, intradosul fatadei fiind obstructionat de placile de beton dintre etaje. In mod traditional, pentru asemenea segmente ale structurii de anvelopare se utilizau elemente opace realizate din diverse tipuri de materiale (sticla, piatra, aluminiu compozit etc.), insa exigentele actuale de eficienta energetica s-au pliat in mod optim pe situatia data, exploatand oportunitatea respectiva prin insertia unor sisteme de productie a energiei regenerabile. Compatibilitatea este asigurata de proprietatea comuna a celor doua categorii de materiale - si anume opacitatea. Desigur, solutiile constructive propuse de experti sunt multiple, insa cele mai performante constau in implementarea unor sisteme policristaline sau de tip "thin film" in structuri diverse de sticla, incepand de la vitrajele simple laminate, la cele duble sau chiar cu trei straturi, executate din materiale performante. Aceste ansambluri sunt facil de integrat in reteaua de profile ce sustine peretele cortina. O provocare este reprezentata de amplasarea elementelor de jonctiune cu fatada vitrata si a casetelor de cabluri, care trebuie ascunse, pentru a obtine un efect vizual optim, in sensul continuitatii intregii structuri. Expertii recomanda instalarea unor astfel de elemente de energie regenerabila in zona de spandrel a tuturor tipurilor de aplicatii (inclusiv in cadrul fatadelor cortina ventilate).

 

O inovatie despre care s-a discutat multa vreme si care, din pacate, a avut un succes relativ scazut pe piata locala, inclusiv in perioada de boom economic ce a precedat recesiunea, este constituita de solutiile modulare de executie a fatadelor cortina. In ultima perioada, aceasta categorie de sisteme a inceput sa aiba un succes tot mai mare, avand in vedere faptul ca structurile portante sunt mult mai uniforme, gratie folosirii metodelor moderne de cofrare. Din punct de vedere tehnic, este vorba despre fabricarea elementelor componente ale peretelui cortina in cadrul atelierelor specializate. Ulterior, modulele respective sunt transportate direct pe santier si instalate, timpul de executie scazand in mod corespunzator. Principalul avantaj este constituit de viteza de executie, la care se adauga costurile mici de montaj, controlul mult mai strict al calitatii lucrarii si asigurarea unui climat interior bine controlat. Solutia se aplica, de regula, la lucrarile de mare anvergura, majoritatea furnizorilor de calibru activi pe plan international diversificandu-si oferta in ultima perioada, pe acest segment de piata.  

 

Una dintre problemele care s-au aflat in mod permanent in atentia expertilor implicati in incercarile de diminuare a consumului energetic a fost aceea de limitare drastica a transferului termic prin elementele transparente ale anvelopantei, stiut fiind faptul ca acestea sunt materialele de constructii cu gradul cel mai ridicat de "vulnerabilitate" in ceea ce priveste pierderile de caldura. Deseori, beneficiarii se confrunta cu o serie de campanii agresive de marketing, prin care se promoveaza adevarate panacee, cum ar fi, de pilda, pachetele formate din patru foi de sticla, cu o valoare U_g de numai 0,6 W/mpK. Ramane de determinat insa in ce masura asemenea propuneri sunt fezabile si, mai ales, ce nivel al fiabilitatii le caracterizeaza. Practic, prin adaugarea unei foi de sticla, masa geamului termoizolant se majoreaza cu 10 kg/mp. De asemenea, apare inclusiv efectul generat de o cavitate suplimentara, ce duce la aparitia unor presiuni de valori ridicate la diferente climatice, impunand, astfel, ca atat foaia de sticla de la interior, cat si cea de la exterior sa fie supusa unui proces de prelucrare termica (securizare), cu efecte directe asupra pretului produsului finit. Cercetarile actuale desfasurate in domeniul egalizarii presiunilor din cavitati ar putea reprezenta o solutie, insa ramane de vazut in ce masura aceasta va deveni rentabila din punct de vedere si, mai ales, in cat timp va fi identificata o solutie potrivita. Teoretic, daca s-ar ajunge la o varianta acceptabila, aceasta ar fi preferabila etalonului actual de performanta in domeniul pachetelor IGU - geamul cu trei foi de sticla - prezentand un coeficient de transfer termic cu 0,3 W/mpK mai mic si un factor solar foarte apropiat (cu o pierdere de numai 5%). Impactul in planul eficientei energetice ar fi indiscutabil, insa ramane de vazut in ce moment o solutie aplicabila va fi lansata pe piata de profil si la ce diferenta de pret.

 

Problematica sustenabilitatii este mereu de actualitate, dar entuziasmul beneficiarilor este atenuat uneori de asa-numitul comportament de "green-washing" al unor companii care doresc sa exploateze potentialul pietei fara a oferi in schimb beneficiile promise. Desi sistemele de certificare (LEED, BREEAM, DGNB etc.) sunt foarte complexe si stricte, exista riscul ca anumite scapari sa existe, umbrind performantele pe care constructiile cu adevarat durabile le demonstreaza. Un element cheie urmarit tot mai des de clienti este cel al evaluarii confortului in incinte. Se solicita, astfel, ca imobilele moderne sa se caracterizeze prin pierderi minime de caldura si sa prezinte un grad ridicat de protectie fonica, in conditiile in care pretul de executie trebuie sa se mentina la acelasi nivel. Un asemenea deziderat este imposibil de atins. Calitatea ridicata are un cost pe masura acesteia, iar clientii trebuie sa inteleaga faptul ca orice alternativa este imposibila. Un alt element avut tot mai des in vedere de companiile specializate in evaluarea sustenabilitatii este reprezentat de impactul exercitat de cladiri asupra mediului si vecinatatilor. De exemplu, executantii de fatade vor fi obligati probabil, intr-un viitor apropiat, sa calculeze modul in care sticla din structura peretilor cortina va reflecta radiatia solara asupra cladirilor adiacente, precum si sa determine cu exactitate capacitatea constructiei de a absorbi diversele categorii de zgomote (cerinta ce va fi valabila mai ales in metropolele foarte aglomerate). In acest fel, ar putea fi evitata aparitia asa-numitelor "insule de caldura" in cadrul oraselor moderne, ce constituie o sursa certa de disconfort pentru populatie. Solutii tehnice exista, desigur, insa este nevoie de prevederi legislative care sa impuna un comportament responsabil. Toate acestea vor avea insa un impact direct asupra pretului fatadelor, dat fiind costurile ridicate ale materialelor ce vor fi folosite pentru asigurarea respectarii noilor reglementari.

 

Desigur, progresul tehnologic va face posibil ca, in viitorul apropiat, caracteristicile de performanta ale fatadelor cortina sa fie impinse pana la limita. Exista deja exemple edificatoare in aceste sens, iar unul dintre cele mai reprezentative este structura de anvelopare a sediului Bancii Centrale Europene, din Frankfurt - Germania. Solutia constructiva aleasa de proiectanti in acest caz demonstreaza faptul ca evolutii spectaculoase sunt inca posibile, din punct de vedere estetic, geometric, fizic si al designului structural. Cunoscut de expertii din domeniu sub numele de "scut hibrid", acest perete cortina a fost proiectat pe baza unei viziuni arhitecturale avangardiste, dar a tinut cont inclusiv de cerintele beneficiarului - foarte stricte, de altfel, avand in vedere destinatia speciala a imobilului. Rezultatul final impresioneaza, astfel, prin eleganta, grad exceptional de confort si adaptare perfecta la functionalitatile specifice. Este de asteptat ca in perioada urmatoare, conceptele tehnologice sa evolueze si mai mult, in relatie directa cu seturile tot mai stricte de exigente obligatoriu de respectat in termeni de confort, utilizare eficienta a resurselor (atat in executie, cat si in operare), libertate de exprimare arhitecturala si facilitate in operare/accesibilitate. Cele mai importante caracteristici ce vor trebui avute in vedere de proiectanti se refera la cateva elemente de baza - si anume: dezvoltarea unor sisteme de profile avand caracteristici de termoizolare superioare celor detinute in prezent de modelele folosite la constructia ferestrelor pentru case pasive; dezvoltarea unor pachete vitrate cu valori optime ale factorului solar sau - dupa caz - folosirea unor combinatii de sticla de joasa emisivitate cu sortimente vidate de tip VIG; integrarea unor straturi de elemente mobile transparente cu proprietati de control solar, a caror pozitie sa se modifice in functie de unghiul de incidenta a radiatiei solare; utilizarea unor sisteme de geam termoizolant in dublu strat, incorporand panouri VIG; montajul de componente de protectie impotriva efectului de stralucire generat de radiatia luminoasa; instalarea de elemente ajustabile de ventilatie, integrate in structura tamplariei etc. In cazul unei combinari corecte, toate elementele mentionate anterior vor avea capacitatea de a aduce imbunatatiri notabile ale caracteristicilor de performanta aferente structurilor de fatade cortina, reusind sa impinga inca o data performantele acestora dincolo de limitele imaginate in trecut.