Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Fereastra
Joi, 08 Decembrie 2022
ABONARER REVISTE
Home - Stiri - Punct de vedere - CE urmeaza dupa criza Covid-19, pe piata de ferestre din Romania
CE urmeaza dupa criza Covid-19, pe piata de ferestre din Romania
Punct de vedere Publicat de Ovidiu Stefanescu 09 Iun 2020 05:30
Subiectul crizei epidemiologice, cu efecte directe in plan economic, cauzate de virusul SARS-CoV-2 pare a fi fost epuizat, dupa ce toata lumea - de la politicieni, finantisti, consultanti financiari, experti in domeniul medical, jurnalisti etc. si pana la vesnicii „filosofi” anonimi de parerile carora in intreaga aceasta perioada au fost pline canalele online, indiferent de tipologia acestora - si-a exprimat pareri transante cu privire la cauzele, modul de aparitie si de extindere a maladiei, tratamentele posibile, oportunitatea unor masuri de protectie, fluctuatiile cererii pe diverse segmente etc. Din noianul dezlanat de zgomote neinteligibile, este dificil de extras o concluzie obiectiva, care sa se situeze, in acelasi timp, deasupra influentelor informationale inevitabile, care actioneaza ca niste veritabili virusi, IT de acesta data. Pana la urma, nu este rusinoasa asumarea posibilitatilor limitate de prognoza, in conditiile in care aproape toate corporatiile de pe mapamond si-au declinat capacitatea de estimare, intr-un context atat de imprevizibil cum este cel actual.
 
Planificare stricta a operatiunilor pentru minimizarea riscurilor
Totusi, experienta de aproape doua decenii pe care componentii echipei editoriale a revistei Fereastra au acumulat-o permite, cel putin pe aceasta nisa specifica, formularea unor previziuni, cu mentiunea ca, data fiind volatilitatea deosebita a situatiei curente, anumite elemente s-ar putea perima din momentul editarii pana in cel al publicarii. Pornind de la aceasta rezerva, este utila, intr-o prima etapa, o analiza obiectiva a starii economice generale. Una dintre realitatile cu care piata se confrunta la momentul actual este constituita de dezechilibrele, de multe ori nejustificate, dintre cerere si oferta. De exemplu, pandemia a favorizat aparitia speculantilor, care incearca sa profite de pe urma panicii generate de Covid-19, ce a indus penurie pe anumite segmente (de multe ori, este dificil de explicat ce mecanismele duc la epuizarea unor marfuri care nu au nicio legatura cu situatia de fapt si nici cu izolarea populatiei). De pilda, au fost semnalate cazuri in care furnizori dubiosi au incercat sa-si maximizeze vanzarile, argumentand ca produsele pe care le promoveaza se vor confrunta, in viitorul apropiat, cu o disponibilitate scazuta, pe fondul actualei crize epidemice, iar bunurile respective sunt fabricate in cantitati limitate de furnizorii internationali. O alta vulnerabilitate majora este cea data, in prezent, de masurile de izolare, care ii vizeaza atat pe beneficiarii finali, cat si companiile. Pentru a nu fi afectate intr-un mod iremediabil de aceasta realitate dura, firmele au la dispozitie doar doua alternative, respectiv stabilirea unor grupuri de experti al caror scop sa fie acela de a identifica solutii care sa permita anticiparea riscurilor sau luarea in considerare a unor scenarii multiple pentru perioada urmatoare. Concret, o serie de experti internationali recomanda adoptarea modelului militar, prin formarea unor echipe de planificare, cu functia de a fundamenta deciziile de management si de a asigura o eficienta maxima a acestora, intr-un mediu complex si deosebit de dinamic. Scopul final este acela de a aduna si interpreta informatiile disponibile, de a dezvolta ipoteze de lucru, de a identifica optiuni de actiune tactica si strategica. Diferenta fata de echipele clasice este aceea ca activitatile se refera la orizonturi temporale precis definite, comunicand in timp real concluziile catre managementul companiilor. Un plan bine pus la punct din acest punct de vedere ofera o serie de avantaje nete, cum ar fi minimizarea riscurilor, stabilirea directiei de deplasare, definirea metodelor de actiune pentru a asigura o reactie corecta in functie de situatia de la un moment dat s.a.m.d.
 
Digitalizarea, o metoda viabila de reducere a costurilor si consolidare a profitului
Realitatea a mai demonstrat, de asemenea, ca in astfel de perioade, majoritatea firmelor se confrunta cu o sporire a ponderii cheltuielilor generale si administrative in structura costurilor. Abordarile traditionale de optimizare asigura performante financiare tot mai slabe, iar perspectiva de scadere a incasarilor, care este foarte realista la momentul actual, va afecta cu siguranta profiturile. O solutie identificata de specialisti la aceasta problema acuta este aceea de reducere rapida a costurilor indirecte, cu ajutorul tehnologiilor. Este vorba despre acele cheltuieli care nu au legatura cu procesele de fabricatie si cu deservirea clientilor, cum ar fi cele legate de finante, achizitii, resurse umane, marketing si IT. Acestea ar putea fi mult mai bine gestionate prin folosirea automatizarii, a inteligentei artificiale (AI) si a altor instrumente digitale, ce pot concura la identificarea de noi oportunitati in domenii precum relocarea capacitatilor, eficienta alocarii de resurse financiare, incasarea creantelor etc. Metoda a fost deja verificata, asigurand reducerea semnificativa a cheltuielilor companiilor care au aplicat-o. Pentru a garanta succesul unui astfel de sistem, se impune respectarea unor conditii minime, cum ar fi identificarea exacta a zonelor care se preteaza la imbunatatiri, ceea ce se traduce prin cresterea transparentei cu privire la costuri, automatizarea proceselor ce urmeaza cele a productiei, care a inceput deja de mai multe decenii, adoptarea unui mod de lucru inteligent bazat pe AI, machine learning si vizualizarea datelor, urmarirea consecventa a parcursului de la proiectare la punere pana in opera pentru masurarea efectul concret al strategiei respective asupra rezultatelor. Concret, o serie de costuri indirecte ar putea fi reduse, de exemplu, prin folosirea sistemelor de vizualizare a datelor si AI in scopul supravegherii continue a preturilor de achizitie, prin implementarea sistemelor de „process mining” pentru limitarea supraincarcarii departamentelor de procesare a comenzilor, prin folosirea instrumentelor de analiza a datelor pentru controlul fondurilor alocate pentru intretinere si reparatii, prin adoptarea de solutii robotizate pentru proiectare, exploatarea avatajelor asigurate de AI pentru colectarea eficienta a creantelor. Cei care vor reusi sa redefineasca conceptul de normalitate si sa dea tonul pentru urmatoarea epoca economica vor fi, totodata, cei care vor stabili regulile jocului in ceea ce priveste comportamentul consumatorilor si al corporatiilor. Acestia se vor confrunta, evident, cu dificultati legate de implementarea viziunii respective, insa trebuie sa se familiarizeze cu ideea ca problemele in cauza constituie a doua natura a unei crize disruptive, in care realitatea anterioara a fost brutal eliminata.
 
Cultura organizationala clasica, sustinuta dinamic de solutii moderne
Ceea ce se mai stie cu certitudine la momentul actual este faptul ca pandemia reprezinta un veritabil catalizator al inovatiei, accelerand transformarea digitala accelerata a unor domenii care pana ieri nici nu concepeau o astfel de dezvoltare, intensificand procesele de prelucrare a datelor, angajand clientii in relatii virtuale de schimb, prin crearea unor experiente digitale unice, pe baza carora se formeaza in mod exclusiv decizia de cumparare. Pentru o rapida adaptare la acest mediu cu totul nou, este nevoie de orientarea pe furnizarea unor servicii la distanta, de promovarea platformelor de colaborare (din categoria videoconferintelor, seminariilor in retea etc.), de o recrutare dinamica a personalului, de o intensificare a comertului online, de analiza si monitorizarea permanenta a informatiilor pentru a contura perspectivele de evolutie, de operarea flexibila a retelelor de aprovizionare pentru a evita sincopele etc.
Orice exagerare insa poate aduce pagube, mai ales in cazul inlocuirii complete a comunicarii directe cu cea la distanta sau al ignorarii strategiei de orientare catre client. De asemenea, perdanta s-ar putea dovedi si modificarea completa a structurilor organizationale, fiind mai degraba indicata consolidarea culturii companiei, pentru a putea exploata corect oportunitatile care vor aparea in viitor.
 
Economia reporneste, indiferent de riscurile pandemiei
Facand abstractie de elementele emotionale, ce pot impiedica o abordare rationala, se poate afirma ca situatia economica ar putea reveni la normal mai devreme decat o arata prognozele actuale, desigur respectand abordarile strategice mentionate anterior, de care depinde o evolutie sustenabila pe termen lung. Pe langa faptul ca majoritatea firmelor, indiferent de dimensiunea lor, nu dispun de un flux de numerar care sa le asigure „supravietuirea” pentru mai mult de doua luni fara a avea incasari, nici statul - cel mai mare jucator economic, cel putin in Romania - nu are capacitatea si, pana la urma, nici dorinta, de a asigura plati care sa acopere cheltuielile contribuabililor pentru un interval mai lung. Toate promisiunile ce acopera perioada de dupa starea de urgenta sunt mai degraba electorale si nu vor avea efecte concrete, mai ales din cauza starii precare a deficitului bugetar (ce va depasi 9%, conform celor mai recente analize). O dovada in acest sens este furnizata chiar din China, unde intarzierile la onorarea diverselor contracte comerciale nu au depasit patru saptamani (in conditiile in care epidemia a facut atat de multe victime sau poate chiar mai multe, avand in vedere lipsa posibilitatii de a controla obiectivitatea rapoartelor date de oficialii de la Beijing). La contraargumentul ca la nivelul statului asiatic conducerea politica autoritara a facut posibila o gestionare mai buna a fenomenului, se poate raspunde ca diferenta rezultata nu are cum sa fie mai mare de doua saptamani. In caz contrar, consecintele ar fi urmatoarele: somaj masiv (real, nu tehnic), falimente in masa, scaderi drastice ale veniturilor la buget, ca urmare a diminuarii masei de impozitare, grevare a finantelor publice de sume imense, aferente platilor de ajutor social pentru minimum noua luni etc. Este un scenariu de tipul „lose-lose” la finalul caruia statul si societatea, in ansamblul sau, se dilueaza masiv. Guvernantii sunt constienti de toate aceste aspecte si este aproape sigur ca deja au pus la punct strategii prin care sa evite un dezastru de asemenea proportii. Starea de alerta instituita la jumatatea lunii mai va fi valabila doar pentru o foarte scurta perioada, dupa care, cel mai probabil, expertii in epidemiologie vor decreta ca nivelul de contaminare a ajuns atat de mare incat a generat imunizarea majoritatii populatiei (deja autoritatile din Ministerul Sanatatii au sugerat posibilitatea realizarii unor testari care sa releve gradul real de raspandire a virusului). Pentru categoriile de risc suferind de anumite morbiditati va urma sa fie identificata, eventual, o forma adecvata de protectie, in functie de disponibilitatile financiare ce pot fi alocate in directia respectiva. „Money talks, indeed”, oricat s-ar lamenta unii si oricat de imorala ar fi aceasta realitate. Din pacate, povestea pe care o traim in prezent nu este una cu final fericit, in care toata lumea scapa, iar raul este invins. In lumea pragmatica, guvernata de regulile economiei de piata, pe care se sustine intregul esafodaj al civilizatiei contemporane, concepte precum „selectia naturala” sau „victime colaterale” sunt des folosite ca scuza pentru diverse esecuri. Tot ce este legat de legat de profit, marja, yield etc. este calculat cu maxima precizie, iar pauze prea mari in activitate ar da peste cap aceste calcule. Astfel de „anomalii” sunt permise doar daca servesc unor interese superioare: controlul circulatiei banilor (brusc, numerarul a devenit o sursa de infectie) si al oamenilor (un „big brother” protector, care sa ne fereasca, in viitor, de riscul contaminarii), limitarea anumitor libertati discutabile etc. Recent, de exemplu, autoritatile dintr-un stat nordic au anuntat lansarea unui program pe baza de voluntariat, prin care microcipuri de dimensiunile unui bob de orez sunt implantate in subiecti umani, urmand sa fie testata ,in viitor, inclusiv posibilitatea efectuarii platilor cu ajutorul dispozitivelor respective. Dincolo de toate acestea insa lumea trebuie sa stea linistita: economia va reporni rapid, iar afacerile se vor redresa, pregatindu-se pentru un nou avant, asa cum isi doreste toata lumea.
 
Doua crize majore, despartite de un interval temporal de zece ani
Revenind la domeniul local al tamplariei termoizolante si bazandu-ne pe experienta castigata de-a lungul celor doua decenii in care au fost intoarse pe toate partile datele relevante disponibile, indiferent daca au provenit de la Directia Generala a Vamilor, Institutul National de Statistica, Comisia de Prognoza, Eurostat etc. sau au fost culese direct de la producatori, putem afirma ca detinem instrumentele necesare pentru a intrevedea, cu o anumita marja de eroare, ce ne rezerva viitorul. Datele istorice indica faptul ca, in trecut, evolutia pietei de profil a fost departe de a putea fi considerata liniara, inregistrand succesiv sincope, cresteri conjuncturale, paliere de saturatie etc. Relevanta din toate punctele de vedere este depresiunea din 2009 - 2010, cand, printr-o conjunctura nefericita legata de un moment electoral prost plasat, Romania a intarziat cu aproape un an implementarea unor masuri dure de austeritate (chiar daca si alte state au actionat la fel), ceea ce, in cazul unei economii atat de debile cum este a noastra, a facut ca declinul generat de criza financiara internationala de la finele lui 2008 sa se intinda pe o perioada dubla fata de cat ar fi fost normal. Concret, o piata in crestere accelerata, cu o valoare de circa 1,3 miliarde euro a consemnat un declin de aproape 70%!!! Aceasta realitate nu mai poate fi asimilata unei incetiniri, ci unui colaps. Probabil ca imaginea respectiva - sumbra - mai persista in amintirile unora. Practic, aceasta este singura experienta in domeniul ciclicitatii economice pe care fragila industrie o detine. Din motivul respectiv multi au tendinta de a compara cele doua momente de scadere despartite de mai bine de un deceniu si de a se gandi ca si dezechilibrul actual va fi similar sau asemanator din punct de vedere al efectelor si duratei.
 
Impactul Covid-19, violenta extrema, dar durata limitata
Pe baza experientei si analizand toate datele de care dispunem, putem afirma ca nu se va intampla asa. Primul motiv este acela ca in 2008 am avut de-a face cu o criza financiara, declansata in SUA si preluata ulterior in Europa, care a avut doua cauze majore: strategia de creditare cunoscuta sub numele de „sub-prime” (constand in acordarea de credite imobiliare unor debitori fara bonitate, care la momentul de maxima presiune au declarat incapacitatea de plata, iar sumele datorate s-au „topit” in bugetele publice), respectiv reglementarea deficitara a pietei de valori mobiliare, in special NASDAQ, care a permis proliferarea tranzactiilor cu titluri derivate. Dezechilibrele financiare s-au reflectat rapid in piata monetara si ulterior in economia reala, obligand FED si BCE la masuri extreme (tiparirea masiva de moneda, practicarea unor dobanzi negative etc.). Pe vremea aceea, antreprenorii romani nu beneficiau de experienta in gestionarea unor astfel de dezechilibre, iar efectele au fost cele cunoscute. Criza actuala este net diferita. Din punct de vedere valoric, piata nu a reusit, nici dupa un deceniu, sa revina la punctul maxim din 2008, in prezent situandu-se la mai putin de un miliard de euro. Ceea ce este specific prezentului este ca aproximativ un sfert din incasari vin din exterior, Romania ajungand pe pozitia a doua in Europa, dupa Polonia, in clasamentul exportatorilor de tamplarie termoizolanta. In conditiile intreruperii bruste si violente a rutelor continentate de transport (un veritabil sistem circulator al economiei comunitare), aceasta resursa importanta a fost complet obturata si nu se stie exact cand va reveni la potentialul anterior, greu de atins in pofida eforturilor autoritatilor de la Bruxelles de a stabili coridoare sigure pentru tranzitul continental al marfurilor. Nu trebuie uitat un aspect foarte important: cauza crizei actuale este reprezentata de o epidemie virala si nu de factori obiectivi ai sistemului economic. Asta inseamna ca fluxurile vor fi reluate imediat dupa ce elementul perturbator va fi eliminat. S-a intamplat deja in China, unde peste 90% din productie a fost reluata. Impactul Covid-19 este similar unei furtuni de vara, de o violenta extrema, dar care este de scurta durata.
 
Cererea se va concentra pe zona produselor standard
Se observa deja ca toate statele europene negociaza cu producatorii industriali de calibru reluarea operatiunilor, in Romania aceasta intamplandu-se deja in prima decada a lunii mai. Asta inseamna ca pauza, totala sau partiala, nu depaseste, nici in cazul tarii noastre, o luna si jumatate. Desigur, se poate argumenta ca respectiva sincopa s-a situat intr-un moment nefavorabil, chiar la inceputul sezonului de vanzari. Este adevarat, dar singurul efect va fi acela ca, in 2020, nu vor mai fi posibile cresteri ale performantei financiare, la limita companiile mai afectate urmand sa consemneze scaderi de cel mult 10%. Nu este un capat de tara, iar diferentele respective ar putea fi compensate printr-o activitate sustinuta in vara si in toamna, cu atat mai mult cu cat, pentru acest an, se prefigureaza o anulare fortata a concediilor, care ar determina formarea unei cererii consistente in lunile iulie si august. Din motivele enumerate, cifra totala de afaceri din domeniu nu va avea mult de suferit, situandu-se in limita mentionata anterior. Schimbarea va aparea insa in alt plan, iar aceasta se va reflecta, cu siguranta, in strategiile firmelor din bransa. Este vorba despre modificari semnificative ale comportamentului de cumparare. Clientii, marcati de socul coronavirusului, vor avea o alta abordare atat in ceea ce priveste caracteristicile tehnice (in special etanseitatea), cat si pretul. Aplicand principiul „sunt prea sarac ca sa cumpar lucruri ieftine”, multi vor analiza mai bine ofertele, evitand atat chilipirurile (percepute ca o risipa), cat si produsele cu un pret exagerat, care nu justifica functionalitatea unei ferestre. Cu alte cuvinte, exista o probabilitate foarte mare sa asistam la o concentrare a cererii pe zona centrala a ofertei: produse standard, livrate la pret mediu, cu dotari tehnice bune si foarte bune. De asemenea, oamenii vor solicita garantii in ceea ce priveste montajul, pentru a se asigura ca produsele achizitionate le ofera nivelul de protectie asteptat.
 
Orientare spre client si promovare de produse performante, la un pret corect
Translatat in bugetele companiilor, acest comportament se va concretiza prin mentinerea incasarilor la cotele actuale (probabil cu scaderi acceptabile in 2020), dar si cresterea costurilor, prin adaugarea cheltuielilor de instalare, a salariilor pentru un personal mai bine calificat etc. In ceea ce priveste digitalizarea, paradigma nu s-a modificat deloc, impunand eforturi financiare suplimentare de adaptare, integrare a sistemelor si utilajelor in retele IoT si altele. Calificarea permanenta a angajatilor reprezinta o alta cerinta obligatorie intr-o piata in care consumatorul va fi cu adevarat rege. In concluzie, estimam ca, pe termen mediu si lung, piata locala de tamplarie termoizolanta se va mentine pe un trend ascendent (cu cresteri medii anuale cuprinse intre 5% si 10%, care vor duce vanzarile din 2025 la 1,5 miliarde euro), oferta se va reorienta preponderent (90%) spre segmentul produselor standard, montajul profesional va deveni obligatoriu, marjele de profit se vor reduce pana intr-o plaja normala pentru activitati de productie (circa 10% - 15%), iar oferta de tamplarie se va focaliza in zona celor mai importanti 20 de producatori locali, celelalte companii urmand sa devina dealeri/montatori. Pana la urma nu este nimic apocaliptic in asta, ci doar o evolutie fireasca, dupa un model bine conturat si experimentat in Europa de Vest, dar in care competitorii locali beneficiaza de avantajul ca au la dispozitie toate elementele tehnologice si know-how pentru a concura, cu sorti de izbanda, cu mult mai experimentatii omologi occidentali. Reteta succesului include, asadar, adaptarea rapida la cerintele noii revolutii industriale, orientarea catre client si promovarea unor produse performante, la un pret corect.
 
rehau
Meesenburg
2021-video-fer
SISECAM
TOP-500-PRODUCERS
In curand apare editia
NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2022!
 

Autentificare

simonswerk left
hospice doneaza