Momentul relansarii afacerilor in domeniul ferestrelor a venit pe nesimtite, iar daca acesta nu a fost observat de membrii bransei se datoreaza, probabil, concentrarii lor pe elemente specifice crizei economice prelungite. Departe de a fi o vorba in vant, asertiunea anterioara se bazeaza pe o observatie simpla, dar avand conotatii profunde: companiile specializate in furnizarea de echipamente pentru procesarea ferestrelor au consemnat, in ultimul semestru, o revigorare indiscutabila a activitatii. Asta nu poate insemna altceva decat faptul ca procesul investitional a fost reluat, iar fenomenul respectiv este semnalul care atesta ca managerii experimentati din domeniu au sesizat noi oportunitati de dezvoltare. Avand in vedere ca piata de profil este deja globalizata, nu se poate spune cu precizie care dintre cererile individuale a incurajat un asemenea fenomen, astfel incat este mai precaut ca evaluarile privind evolutia pietei nationale sa fie mai rezervate. Chiar daca o suma importanta de firme cu sediul in Romania s-au orientat deja spre modernizari si retehnologizari, apeland, uneori, la solutii tehnice avansate si extrem de costisitoare, este destul de putin probabil ca oferta acestora sa se adreseze, cel putin deocamdata, beneficiarilor autohtoni – din pacate, tributari inca mentalitatii, perdante, de altfel, pe termen lung, de orientare spre produse ieftine. Vorba ceea: „decat mult si fara rost, mai bine putin si prost”. Cum se poate vindeca aceasta boala? Nu se poate! Singura varianta, utopica insa, ar fi ca, intr-un exces de corectitudine si lasand la o parte profitabilitatea imediata in favoarea consolidarii pe termen lung a afacerilor pe plan local, oamenii de afaceri autohtoni de decizie sa intreprinda demersuri reale pentru a elimina complet aceasta alternativa paguboasa. Din pacate, este greu de crezut ca asa ceva se va intampla, cel putin pe termen scurt si mediu, avand in vedere punerea, prin traditie, a interesului particular inaintea celui general, indiferent daca este vorba despre autoritati publice sau entitati private. Lipsa completa a spiritului civic se manifesta cu succes inclusiv in acest domeniu si, pana la un punct, este chiar de inteles. Totusi ar trebui sa vina cineva sa explice foarte clar ca nimeni nu are ceva de castigat apeland la compromisuri tehnice, ci dimpotriva: printr-o astfel de atitudine beneficiarii nu-si ating obiectivele de eficientizare energetica (la limita, nici macar pe cele estetice), iar producatorii nu fac altceva decat sa-si afecteze, in mod iremediabil, imaginea marcii proprii si a companiei. Afirmatiile sunt valabile atat in ceea ce priveste materialele utilizate si modul de procesare a lor, cat si instalarea produselor finite. Acestea fiind stabilite, indemnul nu poate fi decat unul: hai sa ne dezbaram de obiceiurile astea bizantine (as fi putut spune le fel de bine „bizoniene”) si sa invatam mai repede sa ne identificam si sa ne atingem prioritatile reale. Pentru ca asa-i logic si de bun simt.
.gif "ABONARE REVISTE")
