Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

In contextul climatic curent (pe de-o parte, trecut temporar intr-un plan secundar si, pe de alta parte, impins in derizoriu de unii lideri de opinie, prin repetarea obsesiva a unor concepte insuficient de bine stapanite), in care conditiile meteorologice extreme, de la valuri de caldura si precipitatii abundente la furtuni si grindina, devin tot mai frecvente, provocarea fundamentala pentru industria constructiilor, in general, si pentru sectorul de tamplarie termoizolanta, in special, nu mai este reprezentata in mod strict de eficienta energetica, ci inclusiv de "rezilienta" sau adaptarea flexibila a materialelor si componentelor individuale la schimbarile climatice. Aceasta realitate este reflectata cat se poate de clar de o serie de initiative recente, care aduc in atentie instrumente ce trec dincolo de sistemele traditionale de performanta termica, avand rolul declarat de a evalua capacitatea produselor - inclusiv celor din categoria ferestrelor, usilor si fatadelor cortina - de a face fata conditiilor atmosferice agresive si variabile pe termen lung.

 

Pana in momentul de fata, standardele de sustenabilitate si cerintele de eficienta energetica au fost dominate de criterii precum consumul derivat din valoarea coeficientilor de transfer termic sau reducerea amprentei de carbon prin termoizolare. Insa asemenea repere importante, desi esentiale, sunt doar o parte a ecuatiei. Cladirile si componentele incluse trebuie sa fie proiectate pentru a rezista la fenomene climatice extreme, prin asigurarea unui echilibru intre performanta energetica, durabilitatea fizica si sustenabilitatea de ansamblu, mentinute de-a lungul intregului ciclu de exploatare a activelor in cauza. Cercetari recente in domeniul constructiilor sustenabile sustin aceasta abordare atotcuprinzatoare, relevand ca strategiile de adaptare climatica - atat la nivel de proiectare, cat si de materiale - nu doar ca diminueaza impactul schimbarilor climatice, ci sporesc si rezilienta generala a cladirilor existente si celor noi.

 

Solutiile propuse recent, inclusiv de expertii de la ift Rosenheim, se disting prin faptul ca integreaza un set complex de criterii - de la analiza ciclului de viata (LCA) si proprietatile de rezilienta climatica, pana la calitatea generala si potentialul de reciclare - oferind un scor sintetic, usor de interpretat. Aceasta garanteaza faptul ca tamplaria termoizolanta corect certificata nu este doar eficienta din punct de vedere energetic, ci si capabila sa protejeze structura si ocupantii cladirii in fata intensificarii fenomenelor meteorologice. In practica, un astfel de instrument standardizat ii ajuta proprietarii, proiectantii si integratorii de sisteme sa evite riscurile asocierii cu produse declarate in mod eronat ca fiind sustenabile (pentru cunoscatori, este vorba despre abordarea frauduloasa "green‑washing", cu toate efectele sale nocive pe termen lung). 

 

Din perspectiva profesionala, este important de subliniat ca aceasta schimbare de paradigma nu este doar o tendinta temporara, ci raspunde unor carente reale ale abordarii curente a industriei constructiilor in ceea ce priveste sustenabilitatea. Standardele internationale, precum BREEAM sau DGNB, ofera un cadru de evaluare complex si complet, dar raman, in multe cazuri, prea puternic orientate catre obiect privit ca ansamblu unitar si prea putin sensibile la performanta specifica a componentelor individuale. In contextul dat, noile sisteme de evaluare asigura acel nivel de aprofundare ce permite compararea obiectiva a ferestrelor, usilor sau fatadelor, care constituie componente critice in gestionarea energiei si confortului termic, mai ales in climatul european extrem de eterogen.

Mai mult, cercetarile stiintifice arata ca, in conditii actuale, materialele traditionale pentru constructii, chiar si atunci cand sunt eficiente energetic, nu au capacitatea de a oferi garantii suficiente de rezilienta in fata cerintelor viitoare privind confortul, durabilitatea si costurile de exploatare.

 

In Romania, adoptarea unui astfel de cadru de evaluare devine si mai relevanta, pe fondul reglementarilor energetice tot mai stringente si al interesului crescand pentru renovarea energetica si climatica a cladirilor existente. Practic, piata locala de tamplarie termoizolanta se afla intr‑un moment de tranzitie, in care traditiile tehnice solide sunt tot mai des completate de cerinte de performanta integrate, ceea ce inseamna ca producatorii si dealerii vor fi in curand nevoiti sa se alinieze unor criterii de sustenabilitate comparabile la nivel european, pentru a-si conserva sau imbunatati competitivitatea.

Sintetizand, integrarea conceptelor de sustenabilitate si rezilienta climatica in evaluarea produselor de constructii prin instrumente moderne nu reprezinta doar un exercitiu teoretic sau un argument de marketing, ci o necesitate practica, iminenta pentru viitorul industriei, in acelasi timp prevenind eventualele derapaje spre zona falsei sustenabilitati. Recurgerea la asemenea solutii va reprezenta, in mod cert, o garantie a faptului ca imobilele vor fi nu doar eficiente din punct de vedere energetic, ci si capabile sa protejeze confortul, sanatatea si investitiile utilizatorilor pe termen lung. Intr‑o lume in care schimbarile climatice impun o permanenta recalibrare a strategiilor de proiectare si executie, rezilienta devine noul standard de valoare, iar specialistii - cei de buna credinta - au responsabilitatea de a evidentia aceste schimbari cu claritate si rigurozitate.