Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Fereastra
Joi, 30 Martie 2017
Home - Stiri - Punct de vedere - CAT DE VERIDICE sunt cotele utilizarii sistemelor la productia de ferestre
CAT DE VERIDICE sunt cotele utilizarii sistemelor la productia de ferestre
Punct de vedere Scris de Cosmin Dincu 25 Ian 2016 17:55
Potrivit celui mai recent studiu realizat de departamentul de analiza al revistei Fereastra, bazat pe datele actualizate despre cele mai importante 500 de companii producatoare de tamplarie si geam termoizolant (cu un clasament structurat pe domenii de activitate si in functie de rulajul mediu din intervalul 2012-2014), a rezultat, la o prima analiza, realitatea potrivit careia primii zece fabricanti controleaza circa 19% din piata, in timp ce toti agentii economici selectati pentru versiunea actualizata a TOP 500 (editia decembrie 2015) detin, din punct de vedere al valorii medii a cifrei de afaceri din perioada de referinta, o cota de 79% din totalul celor 1.000 de fabricanti de ferestre si usi, 59 de firme implicate in montaj si 100 de companii active in sectorul de vitraje.
In ceea ce priveste evolutia pietei, in vederea cresterii acuratetei fata de editiile precedente, noul TOP 500 include, in premiera, o serie de diagrame conturate pe baza unor informatii certificate de biroul european de statistica Eurostat, ce atesta ca, in 2014 (reprezentand cel mai recent an pentru care exista date financiare complete, respectiv raportari statistice integrale), productia din acel moment a reprezentat 61,4% din nivelul anului 2008. Insa, aceasta scadere (de aproape 38,6%), consemnata intre anii 2008 si 2014, nu a adus cu sine un regres similar al celor mai semnificative firme de profil. Astfel, veniturile totale ale celor 500 de producatori (care, spre deosebire in editia precedenta a analizei, au fost cuantificate ca fiind obtinute exclusiv din vanzarile de tamplarie) au progresat in 2014 cu 7% fata de precedentele 12 luni, cand s-a consemnat tot un trend ascendent, insa relativ moderat (+5%), in continuarea celui anterior (+6%). In pofida declaratiilor relativ pesimiste cu privire la involutia - sau cel mult stabilizarea - afacerilor proprii, insa intr-un context ceva mai favorabil in 2015, dupa cum sustin cei mai multi manageri din bransa, este posibil ca si exercitiul financiar ce tocmai s-a finalizat sa presupuna consemnarea unei cote similare de majorare a cifrei de afaceri ponderate (+7%), mai ales ca avansul valoric efectiv al livrarilor de tamplarie efectuate de firmele din  top a fost evaluat la +12% anul trecut, comparativ cu nivelul din 2008, ceea ce inseamna ca acesti agenti economici – cei mai relevanti din sector – si-au recuperat pierderile inca din 2012.
 
Insa, ce se poate spune despre gradul de utilizare a sistemelor (profile din PVC, aluminiu sau lemn stratificat), mai ales ca, spre deosebire de ceilalti indicatori analizati anterior, acesta nu s-a modificat semnificativ din 2008 pana in prezent? Datele respective raman cu adevarat realiste si includ cotele totale de productie (cu tot cu ansamblurile exportate) sau, mai degraba, denota capacitatea ori natura liniilor tehnologice ale producatorilor?
La aceste intrebari este dificil sa se identifice un raspuns pertinent, dar, daca se iau in considerare cotele anuntate timp de mai multi ani inaintea recesiunii, de 65% pentru PVC, 20% in cazul aluminiului si 15% pentru lemn, este relativ usor de observat ca oferta de ansambluri, cel putin pentru piata romaneasca, nu s-a modificat vizibil.  
Conform analizei TOP 500, in tara noastra, 69% din ansamblurile de tamplarie fabricate in 2014 de firmele respondente au fost din PVC, 22% fiind cota celor din aluminiu (care cumuleaza si fatadele cortina), iar ferestrele din lemn stratificat si alte ansambluri din acelasi material au avut o pondere de 9%. La aceasta din urma categorie cota este stabila la nivelul anilor anteriori, iar mentinerea ei poate fi explicata inclusiv prin prisma derularii operatiunilor de export, de vreme ce modificarea preferintelor beneficiarilor interni este improbabila. Aceasta din urma realitate se observa doar daca se ia in considerare structura vanzarilor nationale de tamplarie, respectiv a celor zonale, pentru cele trei categorii de ansambluri. De pilda, pentru Bucuresti-Ilfov, vanzarile de tamplarie din PVC si-au majorat cota de la 49% in 2008 la 66% in 2014, cele de ansambluri din aluminiu s-au restrans de la 48% la 32%, in timp ce pentru ferestrele din lemn s-a remarcat o scadere usoara, de la 3% la 2%.
 
Analistii straini sustin in continuare ca viitorul apartine ferestrelor din PVC
Pentru a nu exista, totusi, dubii, trebuie afirmat fara echivoc ca actualul raport de 69% (PVC) - 22% (aluminiu) - 9% (lemn) a fost confirmat si de surse din strainatate, mai precis de expertii reputatei companii de cercetare a pietei Interconnection Consulting Group – Austria, a caror echidistanta nu poate fi pusa la indoiala. Insa, din cauza necesitatii agregarii unor date, pentru a realiza un studiu regional exhaustiv (pe grupe de tari), specialistii firmei din Viena au inclus Romania, alaturi de Bulgaria si Ungaria (RO, BG, HU), intr-o categorie distincta, sustinand ca, din oferta totala calculata pentru 2014 (la nivelul pietei est-europene, inclusiv Federatia Rusa), mai precis din cele 39,7 milioane unitati de fereastra - u.f. si 5,35 miliarde euro, sectorul de tamplarie din grupul RO, HU, BG reprezinta 8,1%, cu o cota mai insemnata pentru Romania, ca urmare a dimensiunii sale. De asemenea, tot ca informatii „de pornire”, in cadrul celei mai recente cercetari a Interconnection, se precizeaza ca, „pentru Ungaria, Romania si Bulgaria, in 2015 sunt asteptate livrari de 3,17 milioane u.f. si 446,8 milioane de euro, pentru ca in 2018 sa se consemneze 3,57 milioane u.f. si 531,3 milioane de euro”.
Fara a lua in considerare aceste valori ca fiind „absolute”, trebuie totusi remarcat ca, la fel ca in analiza revistei Fereastra (TOP 500 Producatori), putine schimbari au fost remarcate in cadrul studiului firmei austriece atunci cand s-a pus problema materialelor utilizate la fabricarea ferestrelor comercializate in tarile est-europene. Astfel, tamplaria din PVC ramane, fara nicio indoiala, cea mai populara in toata regiunea (nu doar in grupa Romaniei, Ungariei si Bulgariei), contand in proportie de 75,3% la total. Mai mult, pe termen scurt si mediu nu se asteapta modificari semnificative ale acestei cote. Totusi, analistii Interconnection prevad ca, daca se iau in considerare anii 2009 – 2018, este posibil ca ansamblurile metalice sa-si majoreze cota de piata, de la 12,1% la 14,4%, ceea ce indica o sporire de 18,6%, dar se vor remarca anumite scaderi pe segmentul ferestrelor din lemn (-19%) si al celor din PVC (-0,3%), cel mai probabil in favoarea materialelor compozite (PVC-aluminiu sau combinatii din lemn si metal). „Reprezentand o inovatie a ultimilor ani, tamplaria din PVC-aluminiu a inceput sa devina un standard, mai ales in statele dezvoltate ale Europei, trend ce se impune treptat si in estul continentului. Astfel, in perioada 2009-2018, in timp ce ponderea ferestrelor din lemn scade progresiv, de la 13% la 10,6%, tamplaria din lemn-aluminiu va ajunge la 1,1% (de la 0,8%), in crestere cu 31,9%, iar cea din PVC-metal isi va spori cota cu 58,9%, de la 0,3% la 0,5%”, se mai precizeaza in cercetarea expertilor austrieci.
Incadrand Romania in acest context regional, suntem insa de parere ca, indiferent de popularitatea pe care ar putea sa o aiba in viitorii doi ani materialele compozite, perioada de timp este totusi prea scurta pentru ca sectorul local de tamplarie sa-si schimbe radical oferta sau ca, eventual, beneficiarii autohtoni sa se reorienteze spre „noutatile absolute” disponibile pe piata. In consecinta, consideram ca deja-cunoscuta „suprematie” a PVC-ului este de fapt reala si se va perpetua, cu fluctuatii nesemnificative, cel putin pe termen mediu. Pentru ansamblurile din aluminiu (ce includ si structurile de pereti cortina) tendinta va fi dictata covarsitor de volumul lucrarilor la imobile nerezidentiale (o parte fiind cele de birouri/ comerciale), prevazute aproape „obligatoriu” cu astfel de elemente de tamplarie. In fine, dar nu in ultimul rand, tamplaria din lemn stratificat continua sa fie preferata in anumite regiuni ale tarii, precum si in diverse tari din Europa – si nu numai, unde acest material este considerat „traditional”, astfel incat media nationala, de circa 9% din vanzarile celor 500 de producatori, poate fi usor depasita. Conform cercetarii intitulate „Piata de tamplarie: analiza 2015-2016 & perspective 2017-2020 (editia decembrie 2015), cea mai mare parte din productia de ansambluri din lemn se executa de catre firmele din zona Transilvaniei, cu 62% din total, care le-au devansat cu mult pe cele din Moldova (acestea au, in prezent, o contributie de 21%, fata de 29% in 2008). Producatorii de tamplarie din lemn din Muntenia, inclusiv cei din Capitala au continuat sa aiba un aport putin semnificativ, cota insumata a acestora fiind de circa 17% la nivel national, din care numai firmelor din Bucuresti le revine o contributie de 5%. Astfel, dupa cum se observa, ponderea materialului utilizat – indiferent daca este vorba de PVC, aluminiu sau lemn – este diferita in functie de fiecare zona geografica in parte.        
 
12059 de articole in baza de date / 883 stiri noi publicate in ultimul an

Autentificare

Revista Fereastra editia nr. 125 (Martie-Aprilie 2017)
hautau 2017
hospice 2%
Conferinta EURO-Fereastra - 2017
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2016-2017 & Perspective 2018-2020 (TOP500)
SIMONSWERK