Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Desi sticla reprezinta un material de constructii cu o contributie directa la asigurarea tintelor de eficienta energetica si la atingerea obiectivelor de diminuare a amprentei de carbon, productia sa constituie un proces accentuat energofag, la care nu exista inca o alternativa viabila. Chiar daca, in faza de productie, problemele nu pot fi solutionate imediat, in cea de utilizare este clar ca exista oportunitati uriase in directia European Green Deal. In mod concret, sticla reprezinta un material care se poate recicla la nesfarsit, iar la momentul actual utilizarea sa in majoritatea situatiilor este ineficienta, date statistice recente indicand faptul ca 80% din totalul productie se utilizeaza in sectorul constructiilor, iar din respectivul cuantum un procent 85% este inclus in panouri cu o singura foaie sau in pachete de geam termoizolant cu performante limitate. Aceste ansambluri sunt responsabile de supraincalzirea imobilelor, constituind cel mai mare contributor la emisiile de gaze cu efect de sera (conform datelor oficiale, aportul cladirilor la emisiile de dioxid de carbon este de 36% la nivel european). Cu toate acestea, pentru industria sticlei balanta este pozitiva, cantitatea de gaze cu efect de sera eliberata in atmosfera in cadrul proceselor de productie a geamului termoizolant fiind compensata de 6 pana la de 20 de ori de economiile energetice obtinute in exploatare. Totusi, pentru ca efectul respectiv sa se resimta in realitate, este necesar ca aceste sisteme sa fie instalate pe scara larga la nivel european, iar obiectivul respectiv se poate transpune in practica doar prin implicarea activa a factorilor politici comunitari. Desi la nivel european exista o legislatie in vigoare care vizeaza tocmai aceste aspecte, evolutia este inca destul de lenta, deoarece exista state care ezita sa aplice normele respective. O solutie ar fi aceea de actiune coercitiva a Comisiei Europene, ce detine instrumentele necesare pentru a intreprinde un asemenea demers.

 

O ultima, dar foarte importanta provocare, ramane aceea de decarbonificare a procesului de fabricatie, care constituie, in sine, o problema pur tehnica. Productia industriei de profil din Europa este relativ mica, in regiune existand 46 de cuptoare in 12 state, care realizeaza anual 10 milioane de tone de sticla. Cea mai mare parte a acesteia este destinata consumului continental, datele statistice aratand ca 85% din ferestrele instalate in Europa sunt echipate cu geam ce include sticla provenind din sursa respectiva. Unitatile mentionate anterior functioneaza pe baza de gaz natural, 75% din emisiile de dioxid de carbon fiind generate de arderea acestui combustibil pentru obtinerea temperaturii optime de productie in cadrul cuptoarelor. O solutie ar fi aceea a intensificarii proceselor de reciclare a cioburilor, insa inclusiv acestea necesita energie pentru topire. De asemenea, progresul cercetarilor chimice ar putea genera in viitor o scadere a emisiilor cauzate de procesarea materiei prime. Din pacate, pentru gazul natural nu exista inca un inlocuitor viabil, tehnologia complet electrica nefiind disponibila, iar alternativa hidrogenului neavand capacitatea de a oferi suficienta energie radianta pentru topite (fara a mai mentiona efectul negativ al acestui gaz asupra furnalelor). Este clar insa ca solutia finala va fi constituta de un compromis intre energia electrica si hidrogen, in urmatorul deceniu fiind de asteptat ca intregul proces de productie sa fie revolutionat.