FENSTERBAU /FRONTALE 2024, o cursa de mare viteza sau doar la ralanti? |
Furnizori de sisteme Publicat de Stelian DINCA 08 Apr 2024 06:30 |
Primavara lui 2024 a adus cu sine un eveniment asteptat de sase ani in bransa de tamplarie termoizolanta din intreaga lume. Fara a exagera, se poate afirma ca toate privirile au fost atintite spre orasul din inima Bavariei, unde s-a organizat, dupa o lunga pauza, expozitia care a marcat in ultimele aproape sapte decenii piata de profil - Fensterbau/Frontale. Identificat de majoritatea competitorilor drept cea mai mare platforma destinata etalarii inovatiei din acest domeniu extrem de dinamic al industriei constructiilor, targul a avut de suferit din punct de vedere al imaginii la editia sa precedenta, organizata in 2022, care nu s-a ridicat la inaltimea pretentiilor, inclusiv din cauza optiunii marilor furnizori de a nu participa la eveniment, invocand modificarea datei traditionale de organizare. Acesta - si nu numai - a fost unul dintre principalele motive pentru care toti specialistii prezenti la manifestarea de la Nürnberg au asteptat cu nerabdare sa vada daca ora exacta pe segmentul tamplariei termoizolante din PVC se da inca la Frontale. La prima vedere, raspunsul la intrebarea respectiva ramane in zona de echivoc.
Aglomeratie mai putina in ultimele doua zile ale evenimentului
Datele statistice prezentate de organizatorii de la Nürnberg Messe dupa finalizarea expozitiei sunt reci prin natura lor si indica o diminuare cu peste 25% a numarului de vizitatori, in raport cu editia din 2018. Desigur, cifra respectiva nu trebuie judecata in pripa, intrucat nu reflecta in totalitate realitatea si nu poate fi folosita, de aceea, ca argument indiscutabil al unei eventuale scaderi a interesului expertilor pentru Fensterbau/Frontale. Cei care sunt familiarizati cu modul de desfasurare a targului stiu ca prima din cele patru zile este dedicata, in mod traditional, intalnirilor punctuale de afaceri intre partenerii prezenti la eveniment (ceea ce nu incurajeaza o aglomeratie deosebita la standuri), urmatoarele doua sunt rezervate activitatilor de prospectare si identificare a noilor oportunitati de dezvoltare, in vreme ce ultima - cea mai aglomerata, de obicei - este dedicata vizitatorilor din categoria beneficiarilor finali sau celor care doresc sa se initieze in acest domeniu de activitate. Nicio schimbare nu a fost inregistrata in prima jumatate a perioadei de derulare a expozitiei, scaderea destul de importanta fiind insa generata de o mai mica prezenta in ziua a treia si o diminuare semnificativa a numarului celor care au trecut pragul targului in ultima sa parte. Asadar, o analiza obiectiva arata ca situatia este departe de a fi tragica, cu mentiunea ca, intr-adevar, interesul expertilor a suferit o oarecare degradare in anii pandemiei si in perioada care a urmat. Fenomenul poate fi explicat, oarecum, prin alternativele digitale ce constituie pentru unii solutii mult mai comode si mai putin consumatoare de timp si resurse materiale, precum si prin decizia unor participanti consacrati de a nu da curs nici in acest an invitatiei de a lua parte la eveniment. Dupa cum deja s-a observat inclusiv in cadrul altor targuri consacrate, din motive mai mult sau mai putin fondate, anumite organizatii s-au orientat mai puternic spre alternativele comerciale sustinute de tehnologiile moderne de comunicatie sau, in alte cazuri, au optat pentru prezentarea noutatilor in cadrul unor evenimente proprii. Desigur, este o optiune de marketing aflata la latitudinea fiecarui decident pe acest segment de business, care nu poate fi insa folosita ca un argument pentru sustinerea ideii unei caderi in desuetudine a targurilor comerciale. Probabilitatea este foarte mare ca aceste sisteme de comunicare a inovatiei si consolidare a relatiilor de afaceri sa dainuie mult timp de acum inainte, fie si numai pentru motivul nevoii de socializare a oamenilor, pe care niciodata tehnologia digitala nu o va putea satisface in totalitate. Fara a dori realizarea unei pledoarii in favoarea Fensterbau/Frontale, trebui admis insa ca acest eveniment este "sarea si piperul" unui domeniu care va avea in urmatoarele decenii un important cuvant de spus in economia mondiala, prin impactul pe care il exercita asupra politicilor globale de dezvoltare.
Aproape 1.000 de companii si-au expus inovatiile la targ
Revenind la targul propriu-zis, cei aproximativ 75.000 de vizitatori prezenti, veniti din 112 tari, s-au inalnit cu 973 de expozanti din 44 de state de pe intregul mapamod si au discutat despre cele mai recente tendinte in domeniul executiei de ferestre, usi si fatade cortina. Contactul nemijlocit cu produse si tehnologii noi, realizarea de intalniri cu parteneri si abordarea corecta a provocarilor actuale, cum ar fi sustenabilitatea, protectia impotriva fenomenelor climatice extreme, constructia si renovarea, lipsa fortei calificate de munca etc. au reprezentat, din nou, repere majore. In pofida sau, mai degraba, din cauza situatiei tensionate din industria constructiilor, targul a reusit sa atraga numerosi specialisti activi in sectoarele tamplariei si arhitecturii. Atmosfera generala a fost caracterizata discutii animate intre experti, iar expozitia s-a bucurat de un feedback pozitiv din partea tuturor partilor implicate in desfasurarea sa. Elke Harreis, director executiv, a afirmat ca "Fensterbau/Frontale s-a dovedit inca o data a fi, in mod clar, cel mai important targ de ferestre, usi si fatade din lume, constituindu-se in punctul central de intalnire al expertilor aflati in cautarea celor mai noi tendinte si a solutiilor la provocarile-cheie ale industriei de profil (...) Standurile, dintre care unele au fost impresionante, au reunit produse interesante, inclusiv multe premiere mondiale". In ceea ce priveste programele-anexa, acestea au inclus forumul "Arhitectura-Fereastra-Fatada" si spectacolul "Un ghid practic al digitizarii", pe langa numeroase alte manifestari, precum "climate.safe.building" organizata de ift Rosenheim, MetallbauTREFF, "Focus Interior doors" si "Taste of Windays".
Finisaje noi, placari cu aluminiu ale profielor din PVC si orientare spre reciclare
O retrospectiva succinta releva cateva elemente esentiale care au reiesit din experienta celor patru zile in care s-a desfasurat evenimentul. Pe segmentul profilelor din PVC s-au remarcat, aproape fara exceptie, trei tendinte principale, legate, intr-o ordine aleatorie, de design, structura/functionalitate si compozitie. In ceea ce priveste primul aspect, toti furnizorii au incercat sa promoveze solutii care se adapteaza la noul trend arhitectural, ce presupune o imbunatatire neta a aspectului tamplariei din PVC. Ca raspuns la reorientarea, ce a avut loc in perioada pandemiei si dupa aceea, a furnizorilor de solutii din aluminiu catre segmentul constructiilor rezidentiale, tot mai multi competitori au inceput sau au accelerat procesele de promovare a finisajelor (prin vopsire sau infoliere) care imita solutiile metalice. De asemenea, pentru a spori si mai mult aceasta apropiere, solutiile asa-numitelor suduri invizibile au fost agresiv promovate. Concret, companii de mare calibru, precum Veka, Profine (Kömmerling), Gealan, Salamander, Rehau, Schüco, Deceuninck, Aluplast etc. au propus partenerilor noi modele de finisaj, precum si sisteme care sa imbine in mod avantajos aspectul cu performanta de termoizolare. In ceea ce priveste structura profilelor, la aproape toate standurile au fost prezente repere din PVC prevazute la exterior cu profile din aluminiu, clipsate sau lipite in timpul procesului de extrudare. Conform informatiilor puse la dispozitie de specialisti, aceste serii compozite prezinta avantaje indiscutabile, date, printre altele, de imbunatatirea rezistentei la factorii agresivi de mediu, asigurarea unei stabilitati dimensionale superioare a elementelor de cercevea chiar si in absenta armaturilor de ranforsare din otel, majorarea semnificativa a caracteristicilor de izolare termica etc. Desigur, in continuare raman pe tapet provocari legate in special de disponibilitatea producatorilor de a se adapta la noul trend si de capacitatea financiara a acestora de a implementa modernizarile tehnologice necesare procesarii. In fine, o alta tendinta omniprezenta a fost aceea a economiei circulare: practic, toata lumea, de la companiile care au o indelungata traditie in reciclare, pana la cele care au inceput mai recent sa se orienteze in directia respectiva, au prezentat solutii constructive ce includ proportii covarsitoare de material din PVC reciclat in reteta de productie a profilelor pentru tamplarie. Trendul este justificat atat de politicile economice care impun diminuarea amprentei de carbon, cat si de penuria actuala de materiale suprapusa peste volatilitatea excesiva a preturilor, stiut fiind faptul ca materia prima virgina din categoria policlorurii de vinil este obtinuta prin procesarea etilenei - un produs fabricat in prezent aproape exclusiv in China. Toate crizele recente au demonstrat, de altfel, fragilitatea lanturilor de aprovizionare, pe de-o parte si vulnerabilitatea Europei, pe de alta parte, in ceea ce priveste disponibilitatea materiilor prime necesare unor economii atat de dezvoltate, cum sunt cele din regiune.
Feronerie pentru cresterea securitatii si confortului in operare
Asertiunile anterioare sunt valabile, in mare masura, inclusiv in ceea ce priveste sectorul sistemelor de feronerie, unde otelul este, la randul sau, o resursa afectata de volatilitatea preturilor si de disponibilitatea destul de limitata. Trecand insa peste aceste aspecte, Fensterbau/Frontale 2024 a prilejuit inclusiv furnizorilor de solutii profesionale de inchidere si siguranta sa etaleze o multitudine de inovatii, ale carei dimensiuni sunt explicabile inclusiv prin absenta de sase ani de pe piata expozitionala relevanta. Producatorii majori de feronerie, cum ar fi Roto, G-U, Siegenia, Maco, AGB, Vorne, cei de balamale Simonswerk sau Dr. Hahn si de manere precum Hoppe au propus celor prezenti idei extrem de interesante, orientate spre design, securitate si confort. Vedete au fost sistemele de feronerie ascunsa, solutiile premium pentru deschideri liftant-glisante, produsele ce asigura o crestere a functionalitatii si confortului in actionare, precum si o serie de imbunatatiri nete in materie de design. De asemenea, o idee centrala a fost inclusiv aceea a sigurantei, ce s-a suprapus peste cea a fiabilitatii unor repere care trebuie sa satisfaca in prezent cerinte tot mai stricte de sustenabilitate, ceea ce presupune, printre altele, o crestere substantiala a duratei de exploatare. Un alt segment bine reprezentat la targ, ca de obicei, de altfel, a fost cel al echipamentelor de productie, unde Urban, Schirmer, Stürtz, Rotox, Voliap (Emmegi, Elumatec, Somaco), Fom Industrie, Graf Sinergy, Kaban, Haffner, Hegla etc. au prezentat din nou tehnologii de ultima ora. Dupa cum se preciza anterior, "batalia" s-a purtat pe teritoriul tehnologiilor ce asigura lipirea fara cordon vizibil de sudura, iar din acest punct de vedere se poate afirma ca oferta de pe piata de profil s-a diversificat in mod vizibil, aproape toti furnizorii avand in portofolii astfel de solutii, desigur cu grade diferite de performanta. Un alt semnal pozitiv a fost acela ca la majoritatea standurilor a fost evidenta orientarea spre cresterea productivitatii - trend sustinut de cresterea numarului de solutii promovate din categoria centrelor de debitare si prelucrare. Desi constituie tehnologii costisitoare, acestea se pare ca vor intra in mod obligatoriu in viitorul apropiat in dotarea tuturor producatorilor de tamplarie termoizolanta care vor dori sa reziste pe aceasta piata extrem de complexa.
Romania, reprezentata la Frontale atat prin producatori, cat si prin patronat
Ajungand la sectiunea de producatori, se poate afirma ca aceasta a suscitat, probabil, cele mai multe comentarii, date, in principal, de absenta unor branduri consacrate de la editia din acest an. Fara a nominaliza, desi acest demers este inutil, fiind de domeniul evidentei identitatea absentilor, se poate afirma ca fenomenul a fost in mare parte compensat de prezenta in numar mare a "lupilor tineri", a companiilor care s-au dezvoltat puternic in ultimii 10 ani si care, in mod obiectiv, au inceput sa domine copios piete considerate pana recent inchise, rezervate exclusiv elitei din domeniu. Se pare ca lucrurile se schimba cu o viteza care era greu de anticipat in urma cu doar putin timp. Imbucurator este faptul ca reprezentanti ai managementului superior al unor companii importante din Romania au ales sa viziteze si in acest an targul de la Nürnberg si au avut numai de castigat din optiunea lor, fie si numai pentru faptul ca si-au asigurat privilegiul de a testa "la cald" piata si de a se convinge de directia reala in care evolueaza aceasta. De remarcat, de asemenea, prezenta la targ a Patronatului Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta din Romania (PPTT), prin directorul sau executiv, Lőrincz Barnabas, care a profitat de ocazie pentru a avea discutii contructive atat cu organizatiile omoloage din Germania si Uniunea Europeana (VFF, respectiv EuroWindoor), cat si cu oficialii institutului de testare si certificare ift Rosenheim, in vederea afilierii la aceste entitati in perioada urmatoare. Conform celor declarate de oficialul PPTT, obiectivul acestor demersuri este cel de consolidare a organizatiei si de folosire a experientei expertilor europeni pentru dezvoltarea activitatilor din Romania.
Mecanismele de echilibru intre cerere si oferta, o solutie la criza actuala
In concluzie, se poate afirma ca, actualmente, industria constructiilor si, alaturi de ea, sectorul de solutii pentru anvelopare, traverseaza o perioada mai putin fasta, din motive bine cunoscute, iar dinamica geopolitica nu este de natura sa induca un sentiment de optimism in randul intrepinzatorilor. Totusi, cine este atent la tabloul de ansamblu, poate cu usurinta sa identifice cateva oportunitati de crestere ce vor marca deceniile urmatoare. Dincolo de mult vehiculatul pact verde european, care, asa cum s-a demonstrat recent, este extrem de fragil in fata provocarilor generate de lipsa resurselor, dar care are capacitatea incontestabila de a genera front de lucru in sectorul constructiilor noi - si nu numai, cererea previzibila se va orienta in viitor catre solutii de inalta performanta tehnica, pentru a compensa in masura in care este posibil, cresterea costurilor cu energia. Asadar, este foarte probabil ca mecanismele naturale ale pietei sa solutioneze o situatie aparent fara iesire si sa genereze o cerere sustinuta, pe termen lung. Dincolo de sustenabilitate, amprenta de carbon, schimbari climatice si alte concepte complexe din aceasta categorie, se pare ca iesire din impas va fi identificata tot prin exploatarea necesitatii de satisfacere a unor nevoi primare - cele de confort si siguranta, in principal. Iar din acest punct de vedere, la Fensterbau/Frontale 2024, vizitatorii au avut ce afla!
|