Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Fatadele cladirilor constituie suporturi potrivite pentru integrarea diverselor tipuri de sisteme necesare pentru atingerea obiectivelor critice in materie de sanatate, amprenta de carbon, flexibilitate si sustenabilitate. In plus, proiectarea si executia structurilor de fatada cortina constituie procese rapide de constructie, folosind materiale, ansambluri si tehnologii a caror frecventa de innoire este foarte mare. Cu toate acestea, evolutiile actuale au loc in absenta unui cadru adecvat cu functionare pe termen lung, util pentru evaluarea performantei sistemelor respective. Aceasta se intampla intrucat pana in prezent nu a existat o convergenta generala cu privire la criteriile de evaluare si nici referitoare la parametrii care insotesc criteriile in cauza. Interrelationarea numeroaselor variabile, adesea concurente, ce caracterizeaza fatada unei cladiri necesita dezvoltarea unui instrument cuprinzator de evaluare integrata. Lipsa acestuia inhiba dezvoltarea semnificativa si adoptarea tehnologiilor inovatoare, lasand prioritate in mod strict considerentelor estetice si ducand la compromisuri inacceptabile in planul performantei.

De altfel, ritmul sustinut de dezvoltare a tehnologiilor din domeniu este periclitat la momentul actual de lipsa cadrului mentionat anterior, deoarece proiectantii, proprietarii de cladiri si - cel mai important - autoritatile cu atributii de autorizare si control nu sunt in masura sa evalueze cu exactitate contributia sistemelor respective la performanta generala a imobilului si nici beneficiile directe sau indirecte asigurate utilizatorilor. Desigur, au existat de-a lungul timpului o serie de echipe de experti care au depus eforturi pentru dezvoltarea unui cadru cuprinzator de evaluare a fatadelor. O analiza preliminara a metodelor de masurare si a strategiilor de evaluare existente demonstreaza ca acestea sunt in prezent fragmentate, avand o arie restransa de concentrare si fiind insuficient integrate pentru a asigura rezultate precise. Punand un accent puternic pe performanta energetica a cladirilor noi, consideratii profunde si vitale, cum ar fi strategiile de modernizare si renovare, implementarea principiilor pasive, sustenabilitate, durata de exploatare, precum si rezistenta sunt elemente adesea complet neglijate. Actualmente, se contureaza cateva directii noi de actiune ce vizeaza lacunele respective si ofera un cadru vizual bogat in date, precum si o platforma de partajare a cunostintelor, pentru a asigura progresul in materie de evaluare si comparare a sistemelor de fatada si pe cel referitor la masuratori.

 

Este evident faptul ca mediul construit are un rol din ce in ce mai important in toate aspectele vietii cotidiene si un impact direct asupra viitorului colectiv, insa trebuie luate in calcul si efectele mai putin evidente, dar care pe termen lung se pot dovedi esentiale. Industria constructiilor si stocul de cladiri existente exercita un impact major asupra consumului de energie si, prin urmare, asupra emisiilor de carbon, influentand concomitent sanatatea, bunastarea si productivitatea utilizatorilor. La nivel global, se incearca inca o clarificare a naturii respectivelor provocari, formularea de obiective pentru abordarea lor si crearea unor programe cuprinzatoare si agresive pentru solutionare. In mod ideal, acestea trebuie implementate si executate intr-un interval de timp scurt, cuprins intre 10 si 30 de ani, pentru a gestiona in mod eficient amenintarile reprezentate de criza climatica. Succesul necesita ca performanta generala a cladirilor noi si a celor existente sa fie imbunatatita in mod semnificativ, astfel incat amprenta de carbon sa se reduca sau chiar anuleze. Inovatia la aceasta scara a fost intotdeauna o provocare si poate fi realizata numai daca exista obiective de performanta bine definite si metode clare de masurare a progreselor obtinute. Pentru a separa si a explora corespunzator unele dintre problemele si provocarile de baza, ele trebuie abordate individual, iar in ecuatia respectiva un rol major il au fatadele, privite ca interfete intre mediul interior si cel exterior. Numeroase considerente de performanta a cladirii converg si adesea intra in conflict la nivelul structurii de anvelopare, conferindu-i astfel un rol esential in contextul mai larg de performanta al constructiilor si al habitatului urban, in general. 

 

Seturile actuale de masurare sunt inadecvate pentru a asigura o evaluare comparativa a sistemelor complexe de fatada cortina, avand in vedere faptul ca este vizat un orizont temporal ce se poate extinde la peste 100 de ani. Este evident faptul ca pot fi dezvoltate o serie de solutii noi pentru atingerea tintei urmarite. De exemplu, instrument deosebit de util pentru o cladire de birouri ar putea fi constituit de intensitatea consumului de energie - EUI - exprimata in kWh/mp. Valorile obtinute se bazeaza in mod frecvent, dar nu numai, pe descriptori cantitativi ai performantei si, in general, exista o scala de clasamente explicite sau implicite, ce pot fi de natura cantitativa ori calitativa. Scopul nu este acela de a inventa noi valori de performanta, ci de a identifica si stoca cele mai bune valori existente la un moment dat, intr-un set atotcuprinzator de date, care sa faciliteze eforturile de evaluare. Expertii implicati in cercetare au ajuns la concluzia ca se impun doua seturi diferite de masuratori: unul care sa gestioneze performanta termica a fatadei, iar celalalt sa evidentieze caracteristicile de radiatie. De asemenea, in viitor ar fi de dorit inclusiv completarea informatiilor cu alte date utile, referitoare la capacitatea de adaptare, potentialul de recuperare, elemente biofile etc. Toate valorile cumulate, trebuie ulterior organizate, prezentate, urmarite si actualizate intr-o maniera care sa faciliteze luarea deciziilor corecte, nu numai in proiectare si executie, ci si pe tot parcursul ciclului de exploatare a cladirii. Scopul esential este insa acela de a organiza, structura si comunica un set complex de metrici ale proceselor la care participa structurile de anvelopare de-a lungul intregului ciclu de exploatare, intr-un format grafic si accesibil, astfel incat sa incurajeze implicarea, intelegerea, rafinarea si luarea unor deciziilor imbunatatite. Acest element ar putea include considerente de performanta destinate utilizatorului (vedere generala, confort termic, vizual si acustic, productivitate, iluminare naturala, ventilatie si control automat), caracteristici ale fatadei (din punct de vedere termic, optic, risc de aparitie a fenomenului de condens, elemente structurale, umiditate, energie incorporata, detalii despre profile, geam, interfete, punti termice, sisteme integrate de umbrire, senzori, durabilitate, adaptabilitate, costuri), ale cladirii (consum anual de energie, emisii totale de carbon, evaluarea LCA, incarcare electrica, infrastructura inteligenta de control) si ale zonelor de proximitate (umbrire, insule de caldura, reflexii externe, integrare in tesatura urbana etc.). Structura poate fi extinsa cu elemente legate de constructia fizica a fatadei. Avand in vedere faptul ca niciun strat al cladirii nu este omogen, iar valorile metrice se pot schimba pe masura ce scara si limitele se schimba, pentru coeficientul de transfer termic, de exemplu, tabelul va include o valoare initiala pentru sticla, alta geamul termoizolant referitoare inclusiv la zonele de margine, alta pentru ansamblul de tamplarie de sine statator si, in fine, o ultima valoare pentru elementul instalat in cladire. 

 

Unii parametri-cheie de performanta sunt bine cunoscuti in industria fatadelor si nu s-au schimbat in mod semnificativ de-a lungul timpului, in timp ce alte valori la care se face referire in mod obisnuit au evoluat rapid in ultimul deceniu ca raspuns la mai multi factori, cum ar fi nevoia de date mai precise pentru fundamentarea deciziilor de realizarea a unor cercetari subiacente, ce necesita rezultate precise si verificabile, posibil a fi obtinute doar prin folosirea de noi instrumente si procese de proiectare ce permit calcularea sau extragerea unor valori mai complexe din alte fluxuri de date. Aceasta se aplica majoritatii proiectelor, precum si sistemelor de evaluare voluntara a sustenabilitatii, cum ar fi LEED, BREEAM sau DGNB. Trebuie mentionat faptul ca posibilitatea de a cuantifica impactul asupra anvelopei separat de valorile generale ale EUI aferent cladirii are o importanta majora pentru a permite instalarea urmatoarei generatii de sisteme de fatada de inalta performanta. De asemenea, rafinarea si dezvoltarea unei serii de noi valori in ceea ce priveste iluminarea naturala pentru a cuantifica si clasifica comportamentul cladirilor moderne din acest punct de vedere, constituie considerente esentiale in procesul de proiectare. Valorile respective implica stabilirea parametrilor de design pentru fata interioara a anvelopantei, precum si ai celor legati de clima si amplasament, influentand in mod direct variabile precum sanatatea, confortul si productivitatea ocupantilor. 

Articol realizat pe baza informatiilor publicate in Jurnalul European de Proiectare si Inginerie a Fatadelor