Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Implicarea Patronatului Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta (PPTT) in eforturile de reglementare a pietei locale de profil a fost intensa si constanta de-a lungul anilor, recent concretizandu-se prin publicarea instructiunilor tehnice (normativului) pentru configurarea, folosirea si montajul vitrajelor si al altor produse din sticla in constructii. Documentul a fost redactat de experti consacrati in domeniu, o contributie esentiala avand atat furnizorii de sticla si alte materiale folosite la fabricarea produsului finit, cat si fabricantii de geam termoizolant. Identificat cu codul C47, normativul clarifica o serie de aspecte esentiale in ceea ce priveste aceste produse de constructii realmente vitale pentru asigurarea unui transfer termic cat mai mic intre mediul interior si cel exterior, avand in vedere tendintele actuale bine cunoscute in ceea ce priveste aria suprafetelor transparente din cadrul anvelopantelor cu arhitectura moderna. De asemenea, un element deosebit de importat clarificat de C47 este cel legat de responsabilitatea in ceea ce priveste caracteristicile de performanta ale produselor respective. 

 

Inca din partea introductiva se precizeaza ca aceste instructiuni tehnice au drept scop stabilirea unor elemente minime obligatorii in proiectarea, executia si exploatarea cladirilor, care sa duca la asigurarea protectiei utilizatorilor, din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare. Prevederile C47 sunt obligatorii pentru toti factorii cu atributii in domeniile mentionate anterior, mai precis la proiectarea si realizarea constructiilor civile noi, in cazul lucrarilor de modificare sau la schimbarea destinatiei ori la orice alte interventii efectuate  ... indiferent de forma de proprietate, atunci cand se intervine asupra ferestrelor, vitrajelor sau altor elemente din sticla sau se adauga elemente ce au in componenta sticla, la obiectivele unde obligativitatea se refera la configurarea vitrajelor, pentru folosire si montaj norma avand doar caracter de recomandare. Responsabilitatea pentru dimensionarea si configurarea corecta revine partii care transmite comanda de executie catre producatorul de geam termoizolant. De asemenea, tot la capitolul respectiv se mai arata ca atunci cand, pentru anumite categorii de constructii, exista si alte reglementari specifice, ele se aplica cu conditia respectarii conditiilor minime prevazute in C47. Exceptie fac cladirile monumente istorice sau de arhitectura, clasificate ca parte a Patrimoniului National, potrivit legislatiei in vigoare.

 

In continuare, documentul defineste terminologia specifica, punand accent pe coeficientul de transfer termic al ferestrei si calculul acestuia, transmitanta termica a vitrajului, emisivitatea, factorul solar, testul de stres la caldura (heat soak), reactia si rezistenta la foc, selectivitatea etc. De asemenea, sunt trecute in revista principalele tipuri de sticla folosite in domeniul constructiilor – si anume: armata, calita prin metode chimice/termice, de securitate, de siguranta, emailata/serigrafiata, float, lacuita, ornament, profilata, stratificata etc. In ceea ce priveste sticla float, dimensiunile si tolerantele dimensionale specifice, descrierea defectelor, limitele calitatii si modul de notare pentru fiecare tip de produs de baza fac obiectul standardului SR EN 572-2. Un aspect deosebit de important este cel legat de configurarea panourilor de geam termoizolant, care este strans legata de caracteristicile de radiatie (transmisia si reflexia luminoasa), de cele energetice (energia reflectata si cea absorbita), de selectivitate (raportul dintre transmisia luminoasa si factorul solar g), de emisivitate (capacitatea relativa de reflectare a energiei), de coeficientul de transfer termic (energia transmisa pe unitatea de suprafata la o diferenta de 1 Kelvin) etc. De precizat faptul ca sticla, la fel ca oricare alte produse de constructii, trebuie sa respecte cerintele fundamentale legate de: rezistenta mecanica si stabilitate; securitate la incendiu; igiena, sanatate si mediu inconjurator; siguranta si accesibilitate in exploatare ; protectie impotriva zgomotului; economie de energie si izolare termica; utilizare sustenabila a resurselor naturale.

 

Principalele actiuni si solicitari la care pot fi expuse produsele din sticla se clasifica in incarcari permanente (de exemplu, cele date de masa proprie a elementului vitrat) variabile sau temporare (din vant, zapada, presiune hidrostatica) sau accidentale (impact cu corpuri solide). De asemenea, in functie de modul in care se exercita fortele, actiunile pot fi statice, cvasistatice si dinamice. Daunele sau riscurile ce pot rezulta in urma spargerii foilor de sticla sunt definite in cadrul C47 dupa cum urmeaza:

- ranirea persoanelor, animalelor sau deteriorarea bunurilor;

- cadere in gol, atunci cand, prin spargerea geamului, exista riscul de a cadea de la o inaltime egala sau mai mare decat cele stabilite prin normativ;

- vandalism, efractie;

- prejudicii sociale, atunci cand spargerea vitrajului poate provoca daune pentru comunitate, cum ar fi deteriorarea operelor de arta, acces la explozivi sau substante periculoase, evadari din inchisoare, etc.

Trebuie aratat faptul ca nu sunt luate in considerare situatiile in care prejudiciul poate fi limitat doar la inlocuirea geamurilor.

 

Un subcapitol important al instructiunilor tehnice este cel referitor la criteriile de configurare a vitrajelor. In acest scop, va fi necesara respectarea prevederilor normativelor NP 068 privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare, NP 102 referitor la proiectarea si montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerintelor de calitate prevazute in Legea 10/1995 si C107/2005 privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor. Dintre aplicatiile care nu prezinta un potential pericol se remarca ferestrele si usile ... cu continuitate pe tot perimetrul si in care partea inferioara a vitrajului se afla la o inaltime mai mare sau egala cu 900 mm fata de nivelul pardoselii (1.000 mm sau 1.100mm – in functie de regimul de inaltime al etajului cladirii) si deschiderile din peretii cortina, in conditiile in care cand acestea sunt deschise in mod normal nu ies in afara planului cladirii, nu exista trafic pietonal la mai putin de 5 metri fata de imobil, iar partea inferioara a vitrajului se afla la o inaltime mai mare sau egala cu 900 mm fata de nivelul pardoselii ... In toate aceste situatii, se considera ca prejudiciul creat de spargerea vitrajului este asociat numai cu inlocuirea sa. In categoria aplicatiilor periculoase sunt incluse cladirile cu fatade de sticla langa care se desfasoara trafic pietonal, proiectele la care ferestrele se deschid spre exterior, salile de sport si de agrement, centrele de invatamant, vitrinele cu baza la o inaltime mai mica de 900 mm, luminatoarele, copertinele vitrate, balustradele interioare si exterioare, pardoselile si scarile din sticla, usile fara rama, partitiile interioare, cabinele de dus, ascensoarele din sticla, elementele de placare vitrate, elemente de mobilier etc. Important de precizat este faptul ca in cazul unor elemente de vitraj termoizolant ce au in structura o singura foaie sticla de siguranta/securitate, precum si cu un impact previzibil doar pe o parte, sticla de siguranta/securitate trebuie sa fi pozitionata pe partea in care este posibil impactul. Cu toate acestea, in faza de proiectare, trebuie sa se ia in considerare consecintele spargerii sticlelor in ambele parti. In acest caz, precum si in situatia aplicatiilor in care ferestrele se deschid spre exterior sau ies din planul fatadei, ambele componente de sticla trebuie sa fie de siguranta/securitate. (N.R.: Respectivele precizari sunt extrem de importante intrucat experienta a demonstrat gradul sporit de periculozitate al unor asemenea elemente, cu atat mai mult cu cat in prezent, la nivel national, utilizarea unor astfel de solutii tehnice este evitata, de cele mai multe ori din cauza costurilor initiale mai ridicate). 

 

De o importanta majora este si verificarea calitatii produselor finite, ce are loc in cadrul procesul de control al productiei in fabrica (CPF). Aceasta caracteristica esentiala este necesar sa fie definita in functie de standardele in vigoare si sa fie in concordanta cu cerintele nationale in domeniu. O atentie deosebita trebuie acordata, in toate etapele de productie, unor factori relevanti precum receptia materialelor, controlul documentatiei de livrare emise de furnizor, verificarea vizuala, testarea calitatii proceselor de debitare si prelucrare, detectarea eventualelor defecte rezultate in urma securizarii, verificarea uniformitatii culorii si a eventualelor ondulatii, controlul baghetelor-distantier pentru a preveni eventuale deformatii etc. In ceea ce priveste montajul, se impune respectarea unor principii de baza, cum ar fi dimensionarea corecta din punct de vedere al cotelor, greutatii, sarcinilor, respectarea standardelor de izolare termica, acustica, de securitate, siguranta la foc, asigurarea accesului pentru intretinere si reparatii, compatibilitatea produselor de fixare, respectarea codurilor de buna practica, evitarea stresurilor mecanice si termice suplimentare. Desigur, acestea sunt doar cateva dintre cele mai interesante elemente propuse in pachetul de instructiuni tehnice C47,urmand ca in editiile viitoare sa fie publicate si alte detalii referitoare la acest document. De mentionat inca o data faptul ca aparitia sa reprezinta o dovada clara de maturizare a acestui sector de activitate si de aliniere la uzantele europene si internationale, in vederea eliminarii unor disfunctionalitati care au afectat in ultimele decenii activitatea pe piata de profil din Romania.