Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Patronatul Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta (PPTT) a avut permanent ca preocupare centrala sustinerea ferma a intereselor membrilor proprii, in special in raporturile pe care acestia le au cu autoritatile publice din Romania. In ultimele doua decenii, progresele au fost mai mult decat evidente, organizatia profesionala reusind, printr-o abordare caracterizata de perseverenta si profesionalism, sa obtina succese notabile in demersurile sale de perfectionare a mediului de afaceri din Romania. Prin forta pe care i-a dat-o asocierea in cadrul Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC) – entitate reprezentativa la nivel national pentru sectorul constructiilor civile si industriale - PPTT a repurtat, mai ales in ultimii trei ani, victorii remarcabile in lupta sa ce are ca scop consolidarea industriei de ferestre din Romania. Desigur, eforturile in directia respectiva continua, insa de aceasta data avand in Guvernul Romaniei un partener serios de dialog. 

 

In prezent, pe masa de lucru a patronatului se afla mai multe subiecte importante, care sunt legate de certificarea profesionala a companiilor din domeniul constructiilor, de adoptarea normativului de geam C47, respectiv de actualizarea normativului de siguranta la foc a constructiilor P118. Referitor la certificare, aceasta este o consecinta fireasca a acordului pe are FPSC l-a semnat cu autoritatile centrale in urma cu trei ani si care s-a constituit in fundamentul prevederilor legate de acest domeniu si incluse in celebra OUG nr. 114/2018. Prin documentul semnat in cadrul sedintei solemne de guvern care a avut loc in Sala Unirii din Cetatea Alba Carolina – Alba Iulia, sectorul constructiilor a fost declarat prioritar si domeniu de importanta nationala pentru economia romaneasca pentru un interval de 10 ani, incepand cu 1 ianuarie 2019. Imediat dupa aceea, patronatul a lansat catre guvern invitatia de a reinnoi protocolul de cooperare cu privire la adoptarea legislatiei necesare certificarii tehnico-profesionale a operatorilor din constructii. Acest plan includea, printre altele, prevederi specifice, cum ar fi: promovarea rapida a unei legi care sa reglementeze problematica respectiva, certificarea pe domenii de activitate, operationalizarea actiunilor prin implicarea asociatiilor patronale si a institutiilor de invatamant, consultarea permanenta intre guvern si patronate etc. In perioada imediat urmatoare, specialistii din cadrul FPSC si, implicit, PPTT, s-au mobilizat pentru a demara elaborarea noului act normativ, avand loc succesive intalniri de lucru in vederea atingerii acestui deziderat. Referindu-se la acest subiect, Valentin Petrescu, presedinte al PPTT a afirmat ca „propunerea noastra referitoare la sistemul de certificare a firmelor din constructii are in vedere infiintarea unei autoritati nationale care sa evalueze si sa certifice firmele, in conformitate cu un set de criterii specifice  fiecarui domeniu (proiectare, constructii civile, constructii de drumuri si cai ferate etc.). Aceasta va urmari, printre altele, calificarea profesionala a personalului angajat,  respectarea unor conditii financiare si tehnice, calitatea lucrarilor executate etc. Din cadrul organismului respectiv ar trebui sa faca parte reprezentantii patronatelor, ministerului de resort, Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), invatamantului universitar, diverselor asociatii profesionale etc. Ceea ce este important de precizat este ca autoritatea ar trebui sa beneficieze de sisteme de control, de reclamatii si de solutionare a problemelor. Sistemul de certificare a firmelor din constructii nu constituie o inovatie a noastra, el fiind aplicat  si multe state europene, desi nu exista o legislatie unitara la nivel comunitar din acest punct de vedere. De exemplu, exista tari unde aplicarea sa este voluntara, dupa cum in altele aceasta este obligatorie pentru cazurile in care companiile participa la licitatiile pentru lucrari finantate din fonduri

publice. Un astfel de model, cum este cel din urma, ar fi util si pentru Romania, unde riscul seismic ridicat impune adoptarea unor masuri de precautie. Din pacate, in domeniu activeaza la momentul actual multe companii care nu respecta cerintele minime pentru a derula asemenea proiecte. Daca situatia s-ar schimba in sensul dorit de noi si ar aparea acest sistem de certificare tehnico-profesionala, la lucrarile publice, de exemplu, nu ar mai putea lua parte la licitatii companii care nu demonstreaza ca au angajat personal de specialitate. In cazul beneficiarilor privati, riscul este asumat de acestia. Sistemul include un registru national, disponibil online, care permite accesul neingradit la informatii de interes public, referitoare la situatia profesionala si competentele unor firme din domeniu, astfel incat toti beneficiarii, indiferent de statului acestora sa poata alege constructorul in cunostinta de cauza. Desigur, statul are un rol bine definit in schema respectiva, ISC fiind chemat, de pilda, sa efectueze toate verificarile necesare pe linie de calitate. De asemenea, Ministerul Dezvoltarii – reprezentand autoritatea de reglementare pentru sectorul constructiilor, face propunerile legislative si are atributii mai ales in domeniul respectarii legalitatii in domeniu”.

 

De altfel, in Romania certificarea activitatii din domeniul constructiilor are o baza legala solida. Astfel, in cadrul legii nr. 10/1995, se stipuleaza la art. 9, literele m) si n) ca „sistemul calitatii in constructii se compune din: ... certificarea calificarii tehnico-profesionale a operatorilor economici care presteaza servicii de proiectare si/sau consultanta in constructii, respectiv certificarea calificarii tehnico-profesionale a operatorilor economici care executa lucrari de constructii”. De asemenea, in legea achizitiilor publice (nr. 98/2016), la art. 201 se mentioneaza ca „prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi se stabilesc modalitati de certificare sau includere pe liste oficiale, la nivel national, a operatorilor economici care opteaza pentru un sistem de certificare”. Totodata, la art. 235 se arata ca „pentru proiectele de infrastructura de transport transeuropean situate pe reteaua de transport (TEN-T) Centrala (Core) si Globala (Comprehensive), astfel cum este aceasta definita de prevederile art. 9 alin. (1) si ale art. 38 din Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului si al Consiliului European din 11 decembrie 2013 privind orientarile Uniunii pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport si de abrogare a deciziei nr. 661/2010/UE, precum si drumurile de legatura si variantele ocolitoare ale localitatilor urbane, modalitatea de certificare a situatiei economice si financiare, precum si a capacitatii tehnice si profesionale a operatorilor economici participanti in cadrul procedurilor de achizitie publica va fi reglementata prin hotarare a Guvernului, la initiativa Ministerului Transporturilor, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi” si „in sensul dispozitiilor alin. (1), modalitatea de certificare a situatiei economice si financiare si a capacitatii tehnice si profesionale a operatorilor economici se refera la reglementarea unui sistem de certificare destinat procedurilor de achizitie publica pentru proiectele de infrastructura de transport trans-europene in vederea indeplinirii de catre operatorii economici a criteriilor de calificare si selectie”. In plus, HG 395/2016, incluzand normele de aplicare a legii mentionate anterior, prevede, printre altele, ca „in aplicarea art. 201 ... certificarea operatorilor economici, respectiv includerea lor in cadrul unor liste oficiale se realizeaza pe sectoare de activitate cum ar fi, fara a se limita la, lucrari de constructii civile, drumuri, infrastructura apa uzata. 

Metodologia de realizare a certificarii prevazute la alineatul anterior se stabileste prin ordin comun emis de institutia ce reglementeaza domeniul specific de activitate pentru care se elaboreaza lista oficiala de operatori economici agreati, impreuna cu ANAP, modul de gestionare al acestor liste urmand a se stabili in conditiile legii”.   

 

Actiunea hotarata a patronatului s-a materializat la mijlocul anului 2019 prin elaborarea proiectului de ordonanta care sa reglementeze in mod unitar toate aspectele legate de certificare. Documentul prevede, printre altele, infiintarea Asociatiei Romane de Certificare a Operatorilor din Constructii (ARCOC) - organizatie nonprofit, autonoma, cu personalitate juridica, de drept privat, de interes public general, fara scop patrimonial si buget propriu de venituri si cheltuieli, cu sediul in municipiul Bucuresti. Regulamentul de functionare a acesteia impune, conform proiectului, „accesul neingradit si nediscriminatoriu la piata a tuturor operatorilor economici din industria constructiilor. Fiecare operator economic care indeplineste conditiile legale si criteriul juridico-administrativ si care va solicita certificarea, va fi certificat, iar clasificarea lui va fi stabilita in functie de capacitatea si capabilitatea acestuia reiesite din incadrarea in celelalte doua criterii de certificare, respectiv criteriul tehnic si criteriul economico-financiar”. Tot documentul respectiv mai stipuleaza atributia ARCOC  de infiintare a ROICON (Registrul digital al operatorilor economici din industria constructiilor), necesar pentru derularea proceselor de certificare a operatorilor economici din industria constructiilor si inregistrarea certificatelor de calificare tehnico-profesionala a operatorilor economici din industrie. Practic, se prevede ca certificarea calificarii tehnico-profesionale a sa fie obtinuta prin inregistrarea in ROICON, pe baza procedurilor cuprinse in regulamentul RC, iar la expirarea termenului de valabilitate a certificatului respectiv, operatorul economic din industria constructiilor sa poata cere prelungirea sa pentru o noua perioada. De asemenea, ordonanta descrie o serie de fapte contraventionale, printre care: efectuarea uneia sau mai multor activitati de catre o asociere de operatori economici din industria constructiilor, fara certificat de calificare tehnico-profesionala corespunzator sau cu certificatul suspendat, revocat sau expirat; contractarea de catre beneficiarii activitatilor din industria constructiilor a serviciilor operatorilor economici fara certificat sau cu certificatul suspendat, revocat sau expirat; neaducerea terenului sau constructiei la starea initiala de catre investitor in mod solidar cu operatorul economic din industria constructiilor care a efectuat activitatile specifice; impiedicarea ori sustragerea de la efectuarea inspectiei, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea certificatului si a documentelor justificative care atesta indeplinirea criteriilor prevazute de lege. Desi include prevederi foarte utile pentru industria de profil, din pacate transpunerea in forma legala a acestui proiect a fost amanata in august 2019, prin OUG nr.18/2019 care prevedea prorogarea termenului prevazut la art. II din Legea nr.163/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 561 din 25 iulie 2016, referitor la intrarea in vigoare a masurilor prevazute la art.9 lit. m), n) si o), din Legea nr.10/1995. 

 

Aceasta nu a adus insa cu sine o renuntare a patronatului la obiectivele pe care si le-a stabilit, dimpotriva in perioada care a urmat fiind accelerate actiunile care au vizat readucerea in atentia executivului de la Bucuresti a problemei certificarii companiilor din constructii. Astfel, in 2019 si 2020 au avut loc numeroase intalniri la Ministerul Transporturilor, in care oficialii FPSC au prezentat schematic propunerea de act normativ descrisa anterior, care a fost trimisa deja la MDRAP. Oficialii Guvernului au admis, de asemenea, ca introducerea sistemului de certificare trebuie sa transmita mesajul clar ca operatorul care se angajeaza sa execute lucrari la infrastructura de transport de interes national trebuie sa respecte statul roman. Totodata acestia au aratat ca sistemul trebuie sa contribuie la dezvoltarea sectorului constructiilor ca si la formarea fortei de munca. Desi pandemia Covid-19 a adus pe masa executivului alte prioritati, dupa instalarea noii puteri politice in Romania si stabilirea organigramelor din cadrul ministerelor responsabile de implementarea masurilor legislative propuse de FPSC, se pare ca lucrurile au reintrat treptat in normalitate, fiind create premisele ca, in scurt timp, sa fie reluate discutiile pentru solutionarea rapida a acestei probleme stringente. „In urma intalnirii pe care am avut-o cu titularul portofoliului de la Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei, Cseke Attila, la data de 11 februarie a.c. avem motive de satisfactie. Ministrul ne-a multumit pentru ca l-am informat in ceea ce priveste problemele breslei si a declarat ca asteapta si in viitor o deschidere similara din partea noastra, dorind sa primeasca personal detalii legate de certificarea profesionala, normativele C47 si P118, formarea CTS-urilor si, in general, de toate dificultatile cu care ne confruntam. Acesta ne-a mai asigurat ca dupa numirea secretarilor si subsecretarilor de stat din minister patronatul va fi indrumat in mod operativ exact catre acei responsabili cu solutionarea problemelor respective”, a subliniat Lőrincz Barnabás, director executiv al PPTT.