Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Populismul, in sensul propriu al termenului, desemnand in esenta atitudinea conjuncturala si demagogica, a constituit unul dintre cele mai uzitate instrumente din arsenalul politicienilor romani, care, indiferent de epoca si deseori in completa necunostinta de cauza, s-au inghesuit sa promoveze masuri insuficient analizate, ulterior acestea generand efecte negative greu sau imposibil de contracarat. Intr-un scenariu de acest fel se afla la momentul actual Romania, al carei guvern, pe fondul unui dezechilibru bugetar acut, ce va depasi, conform estimarilor curente, 6% la finele lui 2023, se straduieste sa "peticeasca" gaurile existente si sa se conformeze exigentelor, de altfel deloc exagerate sau anormale, ale Comisiei Europene. Diminuarea diferentei dintre venituri si cheltuieli pana la un nivel situat in jurul valorii de 4% (nici macar pragul de 3% care era deja convenit inainte de izbucnirea pandemiei) pare a fi posibila, in acceptia guvernantilor actuali, doar printr-o ajustare agresiva a sistemului curent de taxare, in vederea unei prezumptive majorari a veniturilor. 

 

Solutia eliminarii facilitatilor fiscale introduse, printre altele, pentru domeniul constructiilor prin OUG 114/2018 este, din nou deloc surprinzator, repusa pe tapet, ca in atatea alte randuri in trecut. Propunerea respectiva nu a putut trece neobservata de Patronatul Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta (PPTT), care, in calitatea sa de membru fondator al Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC), a semnat prin presedintele organizatiei, Valentin Petrescu, memorandumul cu Guvernul Romaniei, prin care autoritatea centrala se obliga sa considere domeniul constructiilor ca unul prioritar si esential pentru dezvoltarea tarii, oferind o serie de avantaje acestuia pentru o perioada de 10 ani. Masurile au generat aproape instantaneu o revigorare fara precedent a acestui veritabil motor economic, stopand intr-o masura semnificativa migratia fortei specializate de munca si asigurand conditii mult mai bune ca in trecut pentru derularea proiectelor.

 

 

In cei patru ani de aplicare a legii mentionate anterior, au fost numeroase incercari de eliminare a facilitatilor, insa gratie eforturilor oficialilor FPSC aceste tentative au fost zadarnicite, de fiecare data constructorii aducand argumente economice solide si demonstrand felul in care, prin aplicarea unei reduceri a fiscalitatii, mai ales a celei ce vizeaza forta de munca, incasarile la buget cresc semnificativ, fie si numai prin trecerea fortei de munca din zona de gri/negru in cea 100% fiscalizata. De fiecare data, la fel cum se intampla si in prezent, obiectiile expertilor financiari au pornit de la ideea ca orice discriminare pozitiva este inechitabila si provoaca frustrare in randul celorlalte categorii de contribuabili. Desi aparent logica, argumentatia respectiva este usor de demontat, luand in considerare fie si numai conditiile specifice ale sectorului constructiilor din Romania, contributia acestuia la PIB si rolul vital pe care il are in implementarea programelor viitoare ce au ca scop alinierea tarii la exigentele strategiei comunitare de protectie climatica. 

 

La momentul actual, situatia este insa mai grava decat oricand, existand pericolul real ca un sector esential in economia Romaniei sa fie pus, literalmente, pe butuci. In acest sens, Valentin Petrescu a afirmat intr-o interventie recenta ca "eliminarea facilitatilor fiscale din constructii si agricultura constituie un pas inapoi pentru tara noastra. Aceasta initiativa, desi poate parea atragatoare pentru bugetul de stat, ridica anumite probleme si are potentialul de a provoca efecte negative pe termen lung. Cat de multa incredere mai poate avea mediul de afaceri din Romania in promisiunile facute de conducerea statului? Este posibil sa ne dezvoltam ca tara intr-un mediu in care credibilitatea fiscala lipseste? Unul dintre aspectele-cheie care trebuie luat in considerare este reprezentat de incalcarea contractului social incheiat intre stat si mediul de afaceri. Aceasta intelegere, valabila pe o perioada de 10 ani, a fost semnata cu scopul de a oferi stabilitate si predictibilitate investitorilor. Intreruperea inainte de termen a acestui contract poate afecta increderea mediului de afaceri si poate descuraja investitiile viitoare. Se pune intrebarea legitima: este mai intelept ca Romania sa se orienteze fara discernamant in directii de dezvoltare incerte, in loc sa-si consolideze temelia? In plus, trebuie sa evaluam impactul economic al eliminarii facilitatilor fiscale in domeniile mentionate. Statul se confrunta cu deficite semnificative in ceea ce priveste produsele alimentare autohtone disponibile pe rafturi si materialele de constructii, care sunt adesea importate, din lipsa fabricilor romanesti. Aceste sectoare au un potential considerabil de dezvoltare, avand in vedere istoricul tarii noastre. Eliminarea facilitatilor fiscale poate afecta negativ industriile in cauza si perpetua dependenta de importuri. Vrem ca Romania sa ajunga la o populatie de 10 milioane locuitori? Cati muncitori vrem sa exportam sau sa pierdem in fiecare an? O alta consecinta nefasta este legata de sporul demografic. Sustinerea agriculturii, industriei alimentare si constructiilor poate reprezenta o modalitate de retinere a fortei de munca in tara. In lipsa acestor facilitati fiscale, exista riscul sporirii emigrarii si, implicit, al destabilizarii economiei. Avand in vedere provocarile demografice cu care se confrunta Romania, este esential sa se promoveze sectoarele care pot genera locuri de munca si crestere economica".

 

 

In ceea ce priveste industria de nisa, specializata in productia de tamplarie termoizolanta, aceasta pare, la o analiza superficiala, sa se situeze deasupra conflictului respectiv. Este vorba despre o ramura aflata in plin avant, beneficiind de tehnologii similare celor utilizate in statele cele mai dezvoltate ale lumii, avand contracte solide de export (conform datelor statistice, livrarile pe pietele externe de ansambluri de ferestre, usi si fatade cortina plaseaza tara noastra pe pozitia a doua la nivel european, dupa Polonia) si bucurandu-se din plin de impulsul dat de politicile actuale de eficientizare energetica, in cadrul carora tamplaria are un rol central, data fiind pozitionarea sa la interfata dintre mediul exterior si cel interior. Insa lucrurile nu stau chiar asa. La o analiza sumara a pietei, bazata pe feedback-ul venit de la managerii celor mai importante companii din bransa, se poate constata ca inclusiv pe acest segment extrem de dinamic facilitatile asigurate prin eforturile PPTT au avut un rol esential in dezvoltare, permitand consolidarea echipelor de specialisti, orientarea resurselor suplimentare catre investitii importante, consolidarea pozitiei competitive si, in final, cresterea contributiei la bugetul de stat data de aplicarea impozitarii pe cifre de afaceri mult mai mari. Acest esafodaj construit cu multa atentie se poate prabusi insa in orice moment, daca actualii guvernanti nu tin cont de argumentatia prezentata de oamenii de afaceri activi in domeniu. "Continuam sa jonglam cu banii, mutandu-i dintr-un buzunar in altul, fara a avea o directie sau un plan bine stabilit. Desi noi, in calitate de reprezentanti ai medului de afaceri dintr-un domeniu industrial solid, intelegem necesitatea sustinerii educatiei, sanatatii si a altor segmente importante, exista si alte modalitati de a rezolva deficitul bugetar. De exemplu, reducerea aparatului birocratic si eliminarea pensiilor speciale ar putea fi solutii viabile pentru a obtine reduceri ale cheltuielilor. De asemenea, promovarea performantei economice a tarii ar putea genera venituri suplimentare si contribui, astfel, la reducerea deficitului. Pe langa lapte si paine, mai gasim si alte alimente romanesti in magazinele noastre? Suntem atat de dornici sa achizitionam materialele de constructii din strainatate sau ceva nu merge bine pe piata interna de profil? In final, o alta optiune care ar trebui luata in considerare este diminuarea si chiar eliminarea importurilor, pentru a face loc produselor romanesti. In acest sens, putem lua exemplul statului vecin, care a adoptat o strategie economica care a dus la cresterea productiei si promovarea exporturilor. Prin sustinerea industriei nationale, Romania si-ar putea scadea dependenta de exporturi si ar putea stimula cresterea economica interna. In concluzie, eliminarea facilitatilor fiscale din agricultura, industria alimentara si constructii ridica anumite preocupari legate de incalcarea contractului social, consecintele economice si demografice, precum si necesitatea de a gasi alternative pentru reducerea deficitului bugetar. Este important sa se analizeze cu atentie impactul acestor masuri si sa se gaseasca solutii echilibrate, care sa asigure dezvoltarea economica durabila si bunastarea cetatenilor", a aratat Lőrincz Barnabás, director executiv al PPTT. 

 

 

Inertia nu este o solutie, iar lamentarea, chiar si folosind argumente solide, nu poate produce efectele scontate, in lipsa unei actiuni directe, in care factorilor de decizie sa li se aminteasca, in termeni foarte clari, care este sursa veniturilor pe care le gestioneaza, intr-o maniera mai mult sau mai putin eficienta (data fiind situatia actuala, cea de-a doua varianta este mai plauzibila). Cea mai recenta incercare de prevenire a dezastrului foarte probabil care va urma in cazul in care Guvernul ia o decizie radicala si insuficient fundamentata este scrisoarea deschisa pe care FPSC, in calitate de organizatie patronala reprezentativa pentru sectorul local al constructiilor, o adreseaza Executivului. Documentul incepe printr-o prezentare schematica si obiectiva a situatiei curente, in care volumul investitiilor (in care sunt implicate firme de constructii) preconizate pana in 2030 avand ca sursa fonduri europene si nationale se ridica la circa 150 miliarde euro. In prezent, sectorul de profil are 450.000 de angajati, plus 100.000 care activeaza pe segmentul productiei de materiale de constructii, productivitatea medie fiind situata intre 40.000 euro si 60.000 euro pe an. Un calcul simplu arata ca, in cazul eliminarii facilitatilor actuale, la buget s-ar incasa un surplus de circa 750 milioane de euro anual sau 65,2 milioane de euro lunar. Din pacate, acest flux nu va putea fi mentinut pentru o perioada mai mare de trei luni, din cauza migrarii fortei de munca spre zona gri sau neagra, astfel incat foarte rapid suma incasata se va reduce la circa 30 milioane de euro. Practic, castigul ipotetic nu ar depasi, in cel mai optimist scenariu, 500 milioane de euro pe an. Efectele colaterale vor produce insa pierderi mult mai mari, intrucat, in conditiile in care deficitul de forta de munca se plaseaza deja la 100.000 de lucratori, dupa eliminarea facilitatilor cel putin 50.000 de specialisti (printre cei mai performanti) vor alege optiunea lucrului in strainatate, iar numarul celor nou atrasi in domeniu va scadea la randul sau cu 50.000 (din cauza atractivitatii financiare scazute). Practic, valoarea productiei neefectuate de acesti 100.000 de oameni va fi de 5 miliarde euro anual, cumuland 35 miliarde euro pana in 2030. Se va ajunge ca nivelul destul de mic al capacitatii de absorbtie a fondurilor europene (care este actualmente de 50% din bugetul disponibil de 150 miliarde euro) sa se diminueze si mai mult, atingand doar 30%. De asemenea, in cazul aplicarii masurii propuse, angajatorii din domeniu vor majora salariile brute pentru a asigura venituri nete similare, ceea ce va genera un impact de 10% asupra indicelui de cost in constructii (avand in vedere faptul ca manopera are o pondere de 35% in contracte). Efectul va fi acela al unei cresteri semnificative a valorii actuale, de 15 - 20 miliarde euro, a proiectelor derulate cu statul. De asemenea, in document se mai arata ca inclusiv lucratorii din fabricile producatoare de materiale de constructii, printre care se numara si cei activi in industria de tamplarie termoizolanta, vor avea de suferit in urma eliminarii facilitatilor, iar produsele romanesti se vor scumpi. In concluzie, Guvernul este avertizat ca optiunea sa actuala va aduce castiguri pentru cei care activeaza pe piata neagra, pentru angajatii care vor avea conditii contractuale mai bune in strainatate si pentru beneficiarii externi care vor castiga avantaje nete in urma valorii adaugate de acestea. In schimb, perdantii de serviciu vor fi bugetul de stat si companiile cu un comportament fiscal corect, alaturi de statul roman, in ansamblul sau, din cauza cresterii preturilor, nerealizarii programelor de investitii si diminuarii capacitatii de absorbtie a fondurilor europene. In prezent, pentru industria de profil si principalul sau beneficiar - care este statul - se prefigureaza un viitor sumbru: multi antreprenori vor solicita rezilierea contractelor din cauza intrarii acestora sub pragul de rentabilitate, bugetele actuale vor trebui majorate cu minimum 10%, iar intarzierile cauzate de procesul de recontractare vor fi de 6 luni - un an. "O astfel de perspectiva nu este de dorit si ar fi complet neproductiva. Solutia cea mai buna consideram ca sta intr-o abordare cumpatata si o analiza atenta a zonei de cheltuieli din cadrul bugetului de stat, pentru a identifica in mod precis cauzele deficitului actual, care nu sunt nici pe departe constituite de sumele ipotetice ce ar putea fi incasate prin eliminarea facilitatilor fiscale", a incheiat Valentin Petrescu.