Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Ferestrele batante se afla inca pe o pozitie privilegiata din punct de vedere al frecventei de utilizare, fiind printre constructiile consacrate atunci cand vine vorba despre deschiderile din cadrul structurilor de anvelopare a cladirilor. Cu toate acestea, unele dintre modelele instalate in special la cladirile de patrimoniu, cu o puternica incarcatura istorica, nu mai au nicio legatura cu ansamblurile moderne, in special din punct de vedere constructiv si al echiparii cu sisteme de actionare. Comoditatea in utilizare si cerintele de securitate ale beneficiarului contemporan se reflecta in anumiti parametri de performanta care lipsesc cu desavarsire in cazul solutiilor clasice. Avand in vedere insa necesitatea de reabilitare termica inclusiv a imobilelor respective, o serie de experti din Austria, membri ai mediului academic, precum si ai industriei de profil au demarat un demers in urma caruia au reusit sa imbunatateasca performantele tehnice, in special caracteristicile de termoizolare ale unei ferestre batante clasice, aducand coeficientul de transfer termic la un nivel excelent.

 

Intitulat Vamos, proiectul prevede in special echiparea acestor modele cu geam termoizolant ce include in structura sa asa-numita sticla vidata, ce si-a dovedit deja utilitatea in proiectele de renovare la care a fost folosita. Programul a fost finantat de agentia austriaca pentru promovarea cercetarii (FFG) si a fost inclus in complexul de cercetare "Orasul viitorului", derulat incepand cu 2018 de Holzforschung Austria impreuna cu specialistii in fizica imobilelor de la Universitatea Tehnologica din Viena. Trebuie mentionat faptul ca ideea este mai veche, fiind aplicata pentru prima data in urma cu un deceniu, in cadrul proiectului VIG-Sys-Reno, care a verificat compatibilitatea sticlei vidate cu acest tip de constructii si a cercetat capacitatea de modernizare a ferestrelor casetate existente, in vederea aducerii acestora la nivelul necesar de termo - fonoizolare impus de standardele europene si internationale. Revenind la Vamos, acest proiect s-a derulat pe parcursul a patru ani si in cadrul sau au colaborat o serie de companii specializate in operatiuni de renovare si modernizare, care au avut capacitatea de a pune in opera noile solutii de vitrare in cadrul mai multor imobile de patrimoniu. Este importat de precizat ca nu a fost vorba doar despre o initiativa demonstrativa si bazata pe investigatii virtuale sau pe teste intensive de laborator, ci despre o instalare practica pe santier a produselor rezultate, ce au fost integrate in cladiri reprezentative din punct de vedere al culturii arhitecturale, amplasate in diferite contexte microclimatice din Austria. Lucrarile au beneficiat de o monitorizare permanenta pe o perioada care acopera toate anotimpurile, pentru a demonstra eficienta noilor solutii si a sustine generalizarea metodei dezvoltate.

 

Din punct de vedere tehnic, sticla vidata se caracterizeaza prin coeficientul sau de transfer termic, situat intre 0,4 W/mpK si 0,7 W/mpK, la o grosime totala ale sticlei de maximum 6 - 8 mm, ce poate ajunge pana la 10 - 12 mm in cazul unor cerinte speciale de izolare fonica. O provocare foarte mare este cea legata de puntea termica masiva ce risca sa apara in zona sigilarii marginii (la interfata cu cerceveaua din lemn). De asemenea, o alta problema acuta se refera la sensibilitatea sporita la sarcinile dinamice. Cu toate acestea, geamurile subtiri de sticla izolatoare vidata reprezinta o solutie excelenta in cazul montajului in structura unor cercevele delicate, cum sunt cele ale ferestrelor batante instalate la cladirile istorice. Astfel, practic renovarea nu mai presupune inlocuirea completa a ansamblurilor existente, ci doar restaurarea ramelor si schimbarea sticlei. Metoda in cauza s-a aplicat si in proiectul de cercetare Vamos, unde s-au investigat ulterior efectele puntii termice zonei de sigilare a marginii asupra coeficientului de transfer termic al ferestrei. Cercetarea s-a realizat atat prin simulare, cat si in mod practic, in cadrul laboratorului, rezultatele obtinute fiind monitorizate timp de un an. Concret, au fost verificate conditiile de reactie la actiunea factorilor agresivi de mediu in cadrul a sase cladiri istorice amplasate in zone climatice diferite, din Austria (de la Viena si Salzburg, pana la Innsbruck). Renovarea a presupus reabilitarea peretilor si tavanelor, turnarea de sape, schimbarea instalatiilor sanitare si electrice, respectiv inlocuirea sticlei din cadrul ferestrelor. Tipologia acestora din urma a fost semnificativ diferita de la un caz la altul, la fel ca si gradul de interventie (de la restaurare atenta folosind sticla vidata pana la o reconstructie completa, dictata de gradul avansat de deteriorare a ramelor). Toate ferestrele au fost revizuite din punct de vedere tehnic, iar etanseitatea planului interior a fost imbunatatita atat cat a fost posibil. Nivelurile de etansare au fost ajustate prin reglarea fitingurilor, iar retusarea zonelor de glaf a presupus sigilarea perimetrala. 

 

In cadrul fiecarei cladiri vizate de proiectul Vamos, cel putin trei ferestre au fost intens supuse monitorizarii, fiecare dintre acestea fiind reabilitate in mod diferit: prima a beneficiat de montajul sticlei vidate pe cerceveaua interioara, cea de-a doua pe aripa exterioara, iar cea de-a treia (modelul de comparatie) a fost lasata in starea initiala (cu o foaie de sticla obisnuita), pentru a putea verifica in mod nemijlocit imbunatatirile asigurate de celelalte modele. Echipamentul de monitorizare a constat din senzori special fabricati atasati in punctele critice ale ansamblurilor (la interiorul cercevelelor exterioare si interioare, atat in zonele de colt, cat si in cele de interstitiu), iar datele au fost colectate in mod continuu si analizate in timp real folosind un sistem de transmisie wifi catre o aplicatie software specializata in evaluare. Defectiunea senzorilor (de exemplu, din cauza manipularii neglijente de catre utilizatori) s-a putut identificat imediat, asigurandu-se astfel remedierea rapida a zonelor de lacuna in fluxul de date. Utilizatorii cladirilor au colaborat activ la procesul respectiv, completand un jurnal de observatii pentru documentarea anomaliilor, cum ar fi aparitia condensului pe diferite suprafete ale ferestrei. Astfel de fenomene au fost inregistrate sporadic, cu mentiunea ca in toate cazurile au existat radiatoare termice instalate sub ansamblurile monitorizate. Un dezavantaj net in cadrul experimentului a fost constituit de umiditatea in exces cauzata de reabilitarile implementate, care au presupus folosirea intensiva de mortare. De asemenea, dat fiind statutul patrimonial al imobilelor, ventilatia artificiala a lipsit in totalitate, fapt ce s-a constituit intr-un element de favorizare a cresterii umiditatii relative a aerului din incinte. O parte din aspectele respective s-a compensat prin nivelul insuficient de etansare inregistrat mai ales in zona de suprapunere dintre fereastra principala si supralumina.

 

Concluziile cercetarii au fost diverse. In ceea ce priveste dilema cu privire la locul de instalare a sticlei vidate (la cerceveaua de interior sau la cea de exterior) nu s-a identificat un raspuns general valabil, avand in vedere faptul ca intotdeauna se manifesta conditii-limita specifice obiectului, ce trebuie luate in considerare (cu ar fi prezenta in zona a unui radiator corect amplasat, starea de renovare a ferestrelor, calitatea nivelului de etansare interioara, accesul umiditatii prin zonele de suprapunere, caracteristicile microclimatului din proximitate). Referitor la constructia de baza, se poate afirma ca in cazul deschiderii spre exterior, la ferestrele post-cadru (modelele vieneze clasice sau cutie Graz) sticla vidata trebuie sa fie pozitionata la interior, intrucat cerceveaua de la exterior se afla in zona critica a fatadei, in care puntea termica poate fi cu greu eliminata de o asemenea solutie tehnica. Mai mult, la ferestrele batante instalate in cadru din piatra, instalarea sticlei vidate pe cerceveaua interioara este cu atat mai mult recomandata, in vederea mutarii zonei de izolare termica spre interiorul structurii de gol. La modelele batante cu deschidere spre interior si glaf de zidarie, pozitionarea este posibila atat pe cerceveaua interioara, cat si pe cea exterioara, in ambele situatii proprietatile energetice fundamentale fiind net imbunatatite, prin translatarea izotermei catre zona de interior a cladirii. Cu toate acestea, prin plasarea ramei izolate la interior se obtin rezultate mai bune, cerceveaua exterioara avand rolul de izolatie suplimentara si de asigurare a unei zone tampon de aer, care previne sau limiteaza transferul termic prin zona vidata. In regiunea respectiva, din cauza diferentelor de temperatura apare riscul de condens, care este limitat insa de disiparea caldurii prin zona de glaf. Se poate afirma asadar ca utilizarea sticlei vidate la reabilitarea cladirilor istorice asigura o imbunatatire a performantei termice a ferestrelor casetate, in cazul in care sunt mentinute structurile existente si schimbata doar sticla. Masuratorile realizate demonstreaza ca este posibila atingerea unui coeficient de transfer termic al intregii ferestre de pana la 1 W/mpK, garantandu-se astfel o eficientizare energetica optima. Trebuie precizat insa ca pentru atingerea acestor niveluri este necesara o inginerie structurala detaliata si o analiza atenta inainte de proiectarea propriu-zisa, pentru a verifica daca solutia de sticla vidata este compatibila cu situatia concreta a cladirii vizate. Ca regula generala, acest tip de vitraj se monteaza pe aripa interioara a ferestrelor casetate, pentru maximizarea performantelor de termoizolare.