Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Congresul international Rosenheimer Fenstertage 2025 (RFT) a avut loc si in acest an in prima decada a lunii octombrie, reusind din nou sa reuneasca peste 600 de experti internationali din domeniul tamplariei termoizolante, dornici sa se racordeze intr-o maniera cat mai precisa si in acelasi timp flexibila la noutatile tehnice si legislative ale unuia dintre cele mai dinamice sectoare ale industriei globale a constructiilor. Intr-o perioada marcata de multiple crize, de presiunile puse de necesitatea adaptarii rapide la cerintele transformarii digitale, de exigentele tot mai acute legate de eficientizarea energetica, de incertitudinea ce insoteste realitatile inteligentei artificiale etc., evenimentul organizat de prestigiosul institut de cercetare, testare si certificare ift Rosenheim a incercat sa ofere din nou o serie de coordonate care sa se constituie in repere si puncte de sprijin atat de necesare in formularea unor strategii de dezvoltare coerente ale companiilor active in bransa. Cele doua zile ale manifestarii au oferit din plin astfel de oportunitati, organizatia germana reconfirmandu-si astfel pozitia de lider de opinie si, in acelasi timp, cea de suport de incredere al unui sector aflat in plin proces de transformare.

 

La conferinta de presa care a precedat lucrarile RFT, Oskar Anders, presedinte al Consiliului de Administratie al ift Rosenheim, a declarat ca "in 2025, institutul a continuat sa-si consolideze pozitia de lider in domeniul tehnologiei ferestrelor si usilor, oferind expertiza, inovatie si solutii adaptate provocarilor actuale si viitoare din sectorul constructiilor. Suntem mandri sa-l avem alaturi de noi pe profesorul Winfried Heusler, care, dupa ce a preluat functia de director interimar in 2024, a devenit director cu norma intreaga al institutului, contribuind activ la dezvoltarea si implementarea proiectelor noastre tehnice si strategice. Privind retrospectiv anul 2024 si anticipand rezultatele finale ale exercitiului financiar in curs, ift Rosenheim se afla intr-o stare solida, atat din punct de vedere tehnic, cat si economic, reusind sa se adapteze contextului dificil din constructii si sa sprijine implementarea noii Reglementari privind Produsele de Constructii. Angajamentul nostru se concentreaza pe adaptarea noutatilor astfel incat acestea sa fie practice, sigure si eficiente pe intregul ciclu de viata al produselor. Anul viitor, vom sarbatori 60 de ani de activitate, marcand o istorie de succes si transformarea ift intr-o institutie de referinta si o intreprindere bazata pe cunoastere, renumita pentru competenta sa in testare, inspectie si certificare. Continuam sa promovam excelenta, sustenabilitatea si inovatia in toate activitatile noastre si ne angajam sa oferim industriilor si clientilor solutii de cea mai inalta calitate".

 

 

Conform datelor oficiale, in perioada octombrie 2024 -  septembrie 2025, ift Rosenheim si-a consolidat pozitia de lider international in domeniul tehnologiei ferestrelor, usilor si componentelor de constructii, continuand sa ofere solutii de testare, certificare si consultanta tehnica de cea mai inalta calitate. Cifra de afaceri a institutului a fost de 26,4 milioane de euro in 2024, iar pentru 2025 se estimeaza un nivel de aproximativ 25 milioane de euro, reflectand atat provocarile economice globale, cat si angajamentul continuu fata de profesionalism. Cu o prezenta internationala puternica, ift Rosenheim deserveste clienti din peste 50 de tari, incasarile aferente reprezentand aproximativ 37% din cifra de afaceri. Institutul numara 532 de companii membre si gestioneaza 2.356 de contracte de monitorizare si certificare in 39 de tari, confirmandu-si reputatia de partener de incredere pentru standardizare si calitate. Echipa ift este formata la momentul actual din 235 de angajati full-time si part-time, dintre care 154 sunt ingineri, fizicieni, tehnicieni si specialisti, alaturi de 17 stagiari si interni si 10 studenti masteranzi si doctoranzi, ceea ce garanteaza expertiza tehnica de nivel inalt. In plus, 27 de angajati reprezinta industria in mai mult 100 de comitete nationale si internationale de standardizare, dintre care 7 ocupa pozitii de presedinte, contribuind la armonizarea reglementarilor si la dezvoltarea normelor tehnice la nivel global. Formarea profesionala ramane un pilon central al activitatii organizatiei germane.

 

 

In perioada analizata, institutul a oferit patru calificari profesionale si a organizat 43 de seminarii individuale, sustinand instruirea continua a profesionistilor din domeniul constructiilor. In era digitala actuala, ift Rosenheim si-a extins prezenta online, cu aproximativ 12.500 de vizite lunare pe website si peste 450 de articole de expertiza disponibile in cinci limbi (germana, engleza, italiana, greaca si spaniola). De asemenea, au fost publicate 73 de articole si comunicate de presa in limbile germana, engleza, poloneza, romana, greaca, croata si italiana. Evenimentele si targurile raman o componenta esentiala a strategiei ift Rosenheim pentru diseminarea cunostintelor si promovarea inovatiilor: Fensterbau Frontale (19-22 martie 2026, Nürnberg), FeuerTrutz (24-25 iunie 2026, Nürnberg), Glasstec (20-23 octombrie 2026, Nürnberg), Rosenheim Door and Gate Days (10-11 iunie 2026, Münster) si Rosenheim Window Days (7-8 octombrie 2026, Rosenheim). Toate cele mentionate anterior subliniaza angajamentul institutului german de a combina excelenta tehnica cu sustenabilitatea si inovatia, pozitionand ift nu doar ca pe un centru de testare si certificare, ci si ca pe un lider in educatie profesionala, standardizare si transfer de cunostinte pentru intreaga industrie.

 

 

Referindu-se la protocolul de colaborare cu orga­nizatia germana de certificare a sustenabilitatii (DGNB), Jürgen Benitz-Wildenburg, sef al departamentului de relatii publice si comunicare tehnica din cadrul ift a declarat ca "sustenabilitatea in constructii devine tot mai importanta in contextul consecintelor dramatice ale schimbarilor climatice. Cu toate acestea, prioritatile actuale ale politicii, societatii si economiei s-au concentrat pe alte domenii, ceea ce face cu atat mai relevanta colaborarea intre experti. Prin urmare, ift Rosenheim si DGNB au decis sa lucreze mai strans in domeniul formarii continue si al evaluarii cladirilor si produselor de constructii sustenabile. Conflictele internationale, perturbarile economiei globale cauzate de politica tarifara a SUA si agenda energetica bazata pe combustibili fosili au redus prioritatile pentru investitii in sustenabilitate. In sectorul constructiilor, investitiile in cladiri noi si renovari sunt adesea suspendate, iar cerintele pentru imobile mai eficiente sunt de multe ori estompate. Totusi, imbunatatirea sustenabilitatii in sectorul constructiilor ramane o sarcina esentiala.

 

 

Colaborarea dintre ift Rosenheim si DGNB urmareste sa sprijine constructorii, proiectantii, auditori si producatorii in implementarea practica a acestor standarde. In cadrul respectivei colaborari, cursul DGNB intitulat «Fundamentele constructiilor sustenabile» si calificarea «Consultant DGNB» vor fi sustinute activ de ift Rosenheim. Participantii vor avea ocazia sa se familiarizeze cu conceptele de sustenabilitate si masurile specifice de aplicare la nivel ecologic, economic si socio-cultural. Formarea avansata pentru consultanti DGNB se concentreaza pe structura, criteriile si aplicarea concreta a cerintelor DGNB in proiectarea si executia cladirilor, prin patru module sistem si unul practic. Trebuie subliniat ca certificarea DGNB a devenit un instrument de referinta pentru cladiri mai performante din punct de vedere al dezvoltarii durabile si de calitate superioara. Evaluarea elementelor complexe de constructie si a produselor este un proces laborios, insa ift Sustainability Product Passport (NHPP) faciliteaza acest proces. NHPP centralizeaza informatiile producatorilor bazate pe declaratii de mediu (EPD) si caracteristici testate, oferite de un organism de certificare de incredere. In cadrul cooperarii DGNB - ift Rosenheim, informatiile din NHPP vor fi disponibile direct in DGNB Navigator, simplificand astfel auditul si utilizarea acestora ca dovezi in procesul de certificare a proiectelor". 

 

 

Revenind la conferinta propriu-zisa, tematica a fost la fel de bogata ca la editiile precedente, abundand in comunicari stiintifice si date legislative actualizate. In interventia sa, directorul departamentului de standardizare din cadrul ift Rosenheim, Jörn Peter Lass, s-a referit la viitoarea forma a standardului EN 14351-1 subliniind ca "noul Regulament UE privind produsele de constructii (CPR) 2024/3110, intrat in vigoare la 7 ianuarie 2025, stabileste cadrul legal pentru standardizarea produselor de constructii in Uniunea Europeana, cu aplicabilitate directa in statele membre. Pe baza acestui document, vor fi dezvoltate noi standarde armonizate de produs (hEN) pentru ferestre si usi pietonale, care vor reglementa testarea, evaluarea caracteristicilor esentiale, controlul continuu al productiei, marcarea si punerea pe piata a produselor. Scopul principal al CPR este constituit de asigurarea functionarii eficiente a pietei interne europene, de eliminarea lacunelor legislative si a neclaritatilor anterioare, precum si de prevenirea diferentelor de aplicare intre statele membre. De asemenea, regulamentul promoveaza sustenabilitatea produselor si digitalizarea in constructii. Pentru a transpune aceste cerinte in standarde de produs, Comisia Europeana a initiat procesul Aquis, in care se formuleaza solicitarile de standardizare (SReq), definind domeniul de aplicare si caracteristicile esentiale ale produselor. Comitetul de standardizare CEN/CENELEC va integra aceste cerinte in standardele armonizate, oferind producatorilor o baza juridica sigura pentru emiterea Declaratiei de Performanta si Conformitate (DoPC) si pentru punerea produselor pe piata. Pana la armonizarea noilor standarde conform CPR 2024/3110, producatorii vor respecta in continuare varianta CPR 305/2011, asigurand astfel continuitatea marcajului CE. Perioada de coexistenta dureaza de obicei un an, iar vechiul regulament va fi retras dupa o tranzitie de 15 ani, in 2040. In prezent, un grup ad-hoc condus de CE lucreaza la standardizarea ferestrelor, usilor, portilor, luminatoarelor si jaluzelelor, iar noile norme pentru ferestre si usi pietonale vor fi dezvoltate pe aceasta baza. Revizuirea CPR a fost necesara deoarece vechiul regulament nu reflecta integral cerintele statelor membre pentru lucrarile de constructii.

 

 

In procesul Aquis, toate cerintele nationale au fost centralizate, eliminand astfel obstacolele suplimentare pentru libera circulatie a bunurilor. Grupul Acquis (SG 4) a finalizat deja acest proces, iar mandatul de standardizare pentru ferestre, usi, porti, luminatoare si jaluzele va fi transmis CEN pana la sfarsitul anului 2025. Odata acceptata propunerea de standardizare, se va stabili un calendar de dezvoltare a standardului, estimat la circa trei ani, dupa care va fi adoptat de Comisia Europeana. Un proces similar are loc pentru fatade cortina si geam termoizolant, insa grupurile tehnice corespunzatoare lucreaza independent, fara asistenta directa a CE, in cadrul procedurii fast track, care accelereaza prioritatea de dezvoltare a standardelor. Noile variante de standardizare includ cerinte semnificative privind sustenabilitatea produselor de constructii, conform cerintei esentiale numarul 8 a CPR: declaratia performantei de mediu pe durata intregului ciclu de viata al produsului, disponibilitatea gratuita a software-ului de calcul pe site-ul CE, implementarea unui nou sistem AVS 3+ pentru evaluarea si verificarea constantei performantei (AVCP), aplicabil si produselor utilizate, precum si furnizarea de informatii privind dezmembrarea, reciclarea sau eliminarea produselor. Se impune, de asemenea, oferirea de informatii generale, instructiuni de utilizare si indicatii de siguranta, iar standardele vor fi restrictionate la caracteristicile esentiale, fara cerinte suplimentare voluntare. In plus, va fi introdus Pasaportul Digital al Produsului (DPP), cuprinzand DoPC, informatii generale, instructiuni de utilizare si documentatie tehnica. In cadrul grupului de produse «Ferestre si usi» au fost identificate urmatoarele subgrupuri: usi pietonale interne si externe, ferestre si hublouri, usi industriale, comerciale si de garaj, porti si bariere, luminatoare si hublouri de acoperis, copertine, jaluzele externe si interne si rulouri exterioare. Se preconizeaza integrarea hublourilor si a usilor motorizate in categoria usilor pietonale, iar standardele viitoare vor solicita o declaratie completa a produsului, integrand caracteristicile de performanta la foc si/sau fum in standardele specifice fiecarui produs.

 

 

In concluzie, CPR 2024/3110 creeaza baza pentru standardizarea viitorului, consolidand piata unica europeana si stimuland inovatia in sustenabilitate si digitalizare. Implementarea practica a standardelor, evitarea birocratiei excesive si garantarea competitivitatii producatorilor europeni sunt esentiale. Industria se angajeaza la transparenta, eficienta a resurselor si digitalizare, in timp ce factorii decizionali politici trebuie sa asigure proportionalitatea noilor cerinte pentru a sprijini inovatia, implicit IMM-urile, si a garanta conditii corecte de concurenta pe piata europeana".

 

In contextul European Green Deal si al masurilor asociate, precum Regulamentul Taxonomiei, criteriile pentru achizitii publice "verzi", Regulamentul Ecodesign si Planul de actiune pentru economia circulara, constructia circulara devine o prioritate strategica. Implementarea acestui concept presupune o redefinire a dezvoltarii, productiei, utilizarii si sfarsitului de viata al produselor de constructii, cu accent pe reducerea consumului de resurse naturale si cresterea eficientei utilizarii materialelor. Expertul ift, Norbert Sack a detaliat acest subiect, aratand ca "ferestrele si usile reprezinta componente esentiale ale anvelopantei cladirii, avand un rol central in tranzitia catre constructia circulara. Datorita complexitatii lor - multiple materiale si componente, procese de fabricatie variate si durata lunga de viata - evaluarea potentialului lor in economia circulara necesita o analiza sistematica. Proiectul de cercetare derulat la ift Rosenheim urmareste identificarea domeniilor de aplicare a strategiilor 9R si dezvoltarea unui concept pentru clasificarea reciclabilitatii ferestrelor si usilor. Strategiile in cauza reprezinta un ghid ierarhizat pentru reducerea consumului de resurse, incepand cu refuzul (R0) si regandirea produsului (R1), continuand cu reducerea consumului prin design (R2), reutilizarea (R3), repararea (R4), restaurarea si modernizarea produselor (R5-R6), reutilizarea cu alta functie (R7), reciclarea materiala (R8) si recuperarea energetica (R9). Aceasta abordare ofera o structura clara pentru implementarea circularitatii la nivel de produs si cladire. Determinarea capacitatii de circularitate a produselor necesita date detaliate despre ciclul de viata al acestora, furnizate prin Declaratiile de Mediu ale Produselor (EPD).

 

 

In viitor, pentru evaluarea circularitatii, aceste date vor fi integrate si extinse prin Declaratii de Circularitate ale Produsului (CPD) sau combinate cu EPD-urile, transportul si gestionarea lor urmand sa fie realizate prin Pasaportul Digital al Produsului (DPP). In cadrul proiectului se stabileste ce date sunt relevante pentru ferestre si usi si cum trebuie determinate, tinand cont de criteriile de circularitate utilizate de sistemele de evaluare, precum DGNB, care include zece proprietati esentiale: substante periculoase, continut reciclat post-consum, usurinta in intretinere si reparare, proportie de materii prime regenerabile, biodegradabilitate, demontabilitate, separabilitate a materialelor, durata lunga de viata, reutilizare si reciclare. Analiza sistemelor LEED si BREEAM privind circularitatea se afla inca in curs de elaborare. Perspectivele proiectului pana in ianuarie 2027 cuprind trei pachete principale - si anume: reutilizarea si modernizarea componentelor -  evaluarea posibilitatilor de testare, certificare si aprobare a componentelor folosite, inclusiv aspecte legate de garantii si marcajul CE; mentenanta predictiva - identificarea parametrilor si senzorilor necesari pentru a anticipa intretinerea ferestrelor si usilor, prelungind durata de viata si mentinand performanta; pasaportul digital al produsului - analizarea oportunitatilor si riscurilor asociate, definirea nivelului de detaliu si a informatiilor care trebuie actualizate pe parcursul ciclului de viata, incluzand componente inlocuite sau materiale utilizate la intretinere. Se poate afirma fara teama de a gresi ca proiectul ift Rosenheim contribuie la definirea unui cadru practic si metodologic pentru economia circulara in constructii, punand ferestrele si usile in centrul tranzitiei catre cladiri durabile si eficiente din punct de vedere al resurselor. El sustine atat producatorii, cat si certificatorii in adoptarea unor practici sustenabile si transparente". 

 

 

Un subiect atipic pentru conferintele RFT a fost cel abordat de Roland Sitzberger, de la Porsche Consulting, care a subliniat ca industria constructiilor si cea imobiliara se afla la un punct de cotitura, confruntandu-se cu problematici complexe, precum decarbonizare, digitalizare si urbanizare, intr-un sector fragmentat, insuficient industrializat si cu lipsa de forta de munca calificata. Cererea de locuinte ramane ridicata, renovarile sunt presante si exista un deficit considerabil de investitii. In acest context, expertul german a afirmat ca se contureaza un lant de valoare integrat, iar succesul actorilor depinde de adaptarea rapida si strategica. "Status quo-ul industriei indica cresteri semnificative ale costurilor materialelor, energiei si fortei de munca, iar ratele mai mari ale dobanzilor reduc investitiile. Lipsa muncitorilor calificati afecteaza termenele si calitatea lucrarilor, productivitatea nu creste, insolventele sunt tot mai frecvente, iar autorizatiile de construire scad. Programele izolate de eficienta nu mai sunt suficiente - regulile crearii de valoare trebuie rescrise. Provocarile si riscurile sunt multiple: presiune economica si pe cerere, deficit de personal calificat, digitalizare insuficienta si cerinte crescande de sustenabilitate si complexitate legislativa. Aceste riscuri afecteaza toate etapele lantului de valoare si obliga companiile sa-si redefineasca modelele de afaceri si rolurile in ecosistem. Cauza principala a crizei este procesul secvential traditional (planificare-licitare-executie-refacere), care genereaza intarzieri, pierderi la interfete si comenzi suplimentare. Fiecare companie optimizeaza doar faza in care este implicata, iar utilizatorii finali sunt implicati prea tarziu.

 

 

Contractele recompenseaza succesul partial, gandirea in silozuri si digitalizarea redusa accentuand problemele. Viziunea lantului de valoare integrat presupune transformarea santierului intr-un hub de asamblare: prefabricare, sisteme modulare, planificare digitala si control intr-un mediu comun de date (BIM). Arhitectii, inginerii, furnizorii, antreprenorii si operatorii colaboreaza de la inceput, rezultand o calitate mai ridicata, viteze mai mari si predictibilitate crescuta, cu riscuri reduse. Factori de succes pentru noile modele de afaceri includ orientarea catre client, oferta de valoare clara, scalabilitate si venituri recurente, combinate cu utilizarea eficienta a resurselor, flexibilitate, sustenabilitate, parteneriate solide si viteza mare de inovare. Rolul producatorilor de ferestre evolueaza de la un simplu furnizor de produse de constructii, la partener in procesul de creare a valorii. Acestia trebuie sa se integreze timpuriu, sa ofere interfete digitale, sa puna produsele in BIM si sa livreze solutii complete, inclusiv instalare si service. Cine se va limita la produse standard va ramane inlocuibil, iar cine va oferi consultanta, expertiza sistemica si servicii post-vanzare va prelua initiativa.

 

 

Cerintele tehnice sunt absolut necesare, dar competitia in planul pretului va ramane dominanta. In schimb, satisfacerea exigentelor reale - cum ar fi cele legate de scenarii de utilizare, consultanta pentru economii de energie, pachete de renovare sau servicii digitale de intretinere - genereaza valoare masurabila si muta competitia de la pret la competenta. In acest context, reconfigurarea in lantul integrat de valoare se concentreaza pe trei parghii: portofoliu de produse, experienta clientului si eficienta costurilor. In ceea ce priveste primul aspect, nu este vorba doar despre conformitate, ci de valoare tangibila pentru client -  tehnologii inovative, design orientat spre utilizator, solutii de renovare si servicii de consultanta. Exemple concrete ar fi cele legate de ferestre cu senzori integrati pentru calitatea aerului si eficienta energetica, pachete complete pentru renovari eficiente energetic. Legat de experienta clientului, aceasta reprezinta un element complex, pornind de la selectie si planificare transparenta si terminand cu instalarea si operare fara stres. In acest scop, sunt deosebit de utile interfetele digitale, parteneriatele, abonamentele de servicii, solutiile complete etc. (de pilda configuratoare online, integrare smart home, abonamente de intretinere, pachete cu protectie solara si instalare)", a aratat specialistul german.