Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Initiat in anul 2010, prin includerea sa in cadrul directivei de performanta energetica a cladirilor (EPBD), standardul NZEB se refera, in esenta, la cladirea cu consum de energetic aproape nul. Norma, definita in EPBD ca un impuls necesar pentru ca noile constructii sa-si imbunatateasca performanta din punct de vedere al consumului si sa contribuie la dezvoltarea surselor locale de energie regenerabila, a fost justificata de faptul ca pe plan european imobilele sunt responsabile de circa 40% din consumul final de energie si 36% din emisiile de gaze cu efect de sera (GES), ceea ce le face o prioritate-cheie pentru eforturile de decarbonizare, dupa cum se afirma, de altfel, inclusiv in planul "Fit for 55". Efectul imediat este acela ca o serie de programe care vizeaza reducerea emisiilor de GES in UE vor pune un accent semnificativ in viitor pe sectorul imobiliar. Pentru a face fata acestor provocari, EPBD este considerat un instrument de reglementare esential pentru UE, care inca de la versiunea sa initiala a stipulat ca toate cladirile noi construite pana la sfarsitul lui 2020 trebuie sa respecte standardul NZEB. 

 

Initiatorii EPBD se asteptau ca statele membre ale UE sa implementeze aceste ambitii in reglementarile nationale in materie de constructii pana in ianuarie 2019, pentru toate cladirile publice, respectiv pana in ianuarie 2021 pentru toate tipurile de imobile. Ambitia era de a face din NZEB un standard colectiv, care sa transcenda granitele pentru a alinia ambitiile de performanta energetica la nivelul UE. De altfel, taxonomia UE stabileste nivelul de eficienta NZEB-10% ca fiind unul dintre criteriile de contributie substantiala pentru atingerea tintei de atenuare a fenomenului de incalzire globala, indiferent de tipurile de constructie sau de proprietate a cladirilor. In ultimii ani, mai ales dupa pandemie, lucrurile au evoluat, ambitiile UE au crescut si au definite alte obiective, in conditiile in care EPBD a ramas piatra de temelie a intregului esafodaj. Concret, pe langa tinta actuala NZEB referitoare la o eficienta energetica ridicata si utilizarea energiei regenerabile, au aparut ZEB (pentru cladiri cu emisii nule) si, dupa cum se mentiona anterior, NZEB-10%, ca instrument principal de clasificare a performantelor fiecarui stat membru al UE. In prezent, abordarea legislativa la nivel national este destul de eterogena, iar aceasta divergenta generalizata constituie o provocare in contextul aparitiei taxonomiei si a altor ambitii comunitare care se bazeaza pe un astfel de standard. Totusi, analistii recunosc faptul ca standardul NZEB a reprezentat un veritabil impuls pentru reglementarile din fiecare stat, ducand la adoptarea unor standarde noi si exigente in ceea ce priveste performanta energetica si energia regenerabila. In plus, majoritatea tarilor au decis sa devanseze prescriptiile Comisiei Europene (CE) si au implementat limite de consum de energie mai mici decat cele prevazute in standard, ilustrand astfel dorinta de a anticipa provocarile viitoare legate de problemele energetice si climatice.

 

Revenind insa la diferente, ele apar in special din punct de vedere cantitativ, fiind justificate de numeroasele variatii in materie climatica si meteorologica. Astfel, o serie de state din UE tari au stabilit praguri variabile, bazate pe variatii geografice la scara nationala (in Spania), caracteristici de mediu (in Franta) sau criterii tehnice legate de cladirea in sine (in Danemarca). Prin urmare, in loc de o valoare de referinta, pragurile de consum de energie primara prezinta valori ce fac imposibila comparatia internationala. Acelasi lucru este valabil si pentru energia din surse regenerabile, unde nu numai valorile, ci si metoda se pot schimba foarte mult de la o tara la alta. Unele tari au impus obligativitatea ca noile cladiri sa produca o anumita proportie din consumul lor de energie, prin energie regenerabila locala, in vreme ce altele au decis sa se bazeze exclusiv pe metoda stimulentelor. Este clar faptul ca urmatoarea provocare majora este asadar armonizarea. Urmatorul obiectiv al procesului european in ceea ce priveste performanta energetica a cladirilor trebuie sa fie alinierea acestor standarde, in special in ceea ce priveste legislatia transnationala, care este pusa in aplicare. Recent, expertii europeni au finalizat noua versiune a EPBD, ce implica asteptari mai mari in ceea ce priveste performanta energetica, institutiile comunitare concentrandu-se pe incurajarea unei convergente a valorilor in cadrul unui interval specific, tinand cont de caracteristicile climatice si tehnice ale diferitelor state.

 

In Romania, la inceputul lui 2023 a fost publicata in Monitorul Oficial Metodologia de Calcul a Performantei energetice a Cladirilor MC001/2022. Eficienta energetica a cladirilor a devenit astfel clar reglementata si in tara noastra. Acest normativ a devenit oficial forma locala a standardului NZEB, care obliga la construirea de cladiri cu performanta energetica foarte ridicata - cu un consum aproape zero sau foarte mic de energie - energie care va trebui acoperita intr-o masura semnificativa din surse regenerabile. Versiunea revizuita a reglementarii include numeroase noutati tehnice care vor intra treptat in vigoare. Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor, elaborata de un grup de experti dintr-un consortiu condus de Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti (UTCB) si ajustata de specialistii PPTT pe segmentul sistemelor de anvelopare in vederea stabilirii valorilor minime pentru coeficientii de transfer termic, va sta la baza schimbarii de paradigma in domeniul constructiilor de cladiri. Reglementarea precizeaza documentele care trebuie prezentate de constructori in diferite faze ale proiectarii sau in vederea receptionarii cladirilor noi (obligatoriu incadrate in categoria NZEB-cladiri cu consum de energie aproape de zero), respectiv a celor existente care se renoveaza. Formatul si continutul noului certificat de performanta energetica, usor de digitalizat, sunt in acord cu versiunile actualizate ale standardelor europene si cu prevederile EPBD in varianta sa revizuita. Exigentele tehnice impuse de MC001 vor contribui substantial, in opinia specialistilor, la indeplinirea angajamentelor actualizate ale autoritatilor nationale - si anume de a obtine pentru sectorul cladirilor o reducere substantiala a consumului de energie finala si a emisiilor de gaze cu efect de sera, respectiv o crestere a procentului privind energia consumata din surse regenerabile pana in 2030, iar ulterior o decarbonizare a acestui sector. De mentionat faptul ca metoda de calcul energetic din MC001/2022 este de tip modular, putand fi aplicata atat pentru situatia unui apartament evaluat energetic independent, cat si pentru cladiri echipate cu sisteme complexe de instalatii. Pe baza noilor exigente tehnice incluse (obligativitatea ventilarii mecanice a cladirilor nerezidentiale noi sau care se renoveaza, a incadrarii cladirii in limite maxime de consum de energie primara etc.), constructorii vor putea accepta mai usor solutiile tehnice pentru NZEB oferite de proiectanti, asigurand beneficiarilor cladiri performante energetic si cu un climat interior confortabil. Pe scurt, cladirile construite dupa noua reglementare MC001 vor consuma mult mai putina energie, deci facturile pentru energie electrica si termica vor fi substantial mai mici. Diminuarea facturilor la energie va fi cu atat mai mare cu cat procentul minim admis de 30% privind energia consumata din surse regenerabile, va fi depasit. De asemenea, toate materialele de constructii si echipamentele de instalatii utilizate vor fi mai sustenabile, mai fiabile si mult mai atent puse in opera, avantajele fiind cuantificate nu doar pana la momentul predarii la cheie a lucrarii, ci pe intreaga durata de exploatare a cladirii, conform conceptului de "cost global optim". Desigur, in aceasta ecuatie deosebit de complexa, ansamblurile de ferestre si usi vor avea un rol esential, data fiind plasarea lor la interfata dintre mediul interior si cel exterior, pe unde, de regula, au loc cele mai mari transferuri energetice. De aceea atat calitatea materialelor si a procesarii, cat si conformitatea montajului cu prevederile recomandate in ghidurile de specialitate vor reprezenta criterii majore de diferentiere si vor constitui garantia succesului demersului de incadrarea in standardul NZEB.