Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Pe masura ce pe piata arhitecturala internationala sunt proiectate si construite tot mai multe anvelopante cu geometrie complexa, echipele de design sunt nevoite sa colaboreze strans cu consultanti si experti internationali din industrie, pentru a defini proprietatile si constrangerile structurilor vitrate termoizolante curbate, in conformitate cu standardele relevante si caracteristicile de performanta impuse. De precizat faptul ca rigiditatea obtinuta prin curbarea pachetului de sticla reprezinta, de fapt, o oportunitate pentru a diminua masa vizuala a montantilor de-a lungul zonelor lineare ale fatadei. O analiza atenta este, de asemenea, necesara pentru a aborda corect problematica fortelor redistribuite, precum si deformarea si stresurile suplimentare date de conditiile climatice. Performanta structurala si cerintele de proiectare sunt analizate prin comparatie pentru unitatile vitrate plane si cele cu o raza mica de curbura, incluzand in structura lor sticla float, sigilant siliconic si insertie de aer in interstitiu.

 

Dupa cum se mentiona anterior, rigiditatea obtinuta prin curbarea elementului IGU constituie un avantaj major in raport cu elementele plane, contribuind la diminuarea zonei de suport si imbunatatirea liniilor de vizibilitate, concomitent cu cresterea deschiderilor. Ca o consecinta a rigiditatii imbunatatite, unitatile IGU curbate au o capacitate redusa de a egaliza schimbarile de presiune interna si atmosferica, in comparatie cu cele plate. Cunoasterea caracteristicilor procesului de fabricare si a comportamentului structural este esentiala pentru a asigura o proiectare corecta. Inca se la inceput trebuie precizat ca dimensiunile sticlei curbate calite sunt limitate de raza de curbura si de gabaritul cuptoarelor disponibile in industrie. Elementele transparente pot atinge o dimensiune-limita in functie de geometria produsului finit, iar, ca regula generala, calitatea optica este superioara atunci cand acesta este compatibil cu cerintele de rezistenta. In situatiile in care cand se proiecteaza un IGU curbat, trebuie sa se tina cont de o serie de aspecte esentiale. Primul este legat de stratul de acoperire (cu functie de protectie solara, termica sau estetic). Astfel, in timp ce acoperirile pirolitice (hard) pot fi utilizate pe atat pe suprafete concave, cat si pe cele convexe, in cazul sticlei produse prin sputerizare magnetronica aceasta poate fi folosita exclusiv pe suprafata concava, pentru a preveni deteriorarea stratului de acoperire de rolele amplasate pe aria convexa. Desigur, producatorii de utilaje continua sa investigheze noi tehnici pentru a oferi o extindere a posibilitatilor de procesare a sticlelor de acest tip (soft). Al doilea aspect de luat in considerare se refera la tipul de sticla. Imperfectiunile pot fi mai vizibile atunci cand se utilizeaza sticla calita, fata de situatiile in care se opteaza pentru modele recoapte sau securizate prin metode termice. Sticla de tip "tempered" este mai predispusa la deformare din cauza rolelor care intra in contact cu suprafetele reflexive, precum si la aparitia irizatiilor (fenomenul de anizotropie) cauzate de calirea neuniforma. Pentru o mai buna calitate vizuala, se poare opta pentru sticla securizata termic si laminata, daca aceasta este compatibila cu constrangerile proiectului. 

 

De asemenea, grosimea sticlei este o alta variabila hotaratoare. Distorsiunile si tolerantele de fabricatie se pot modifica in functie de tipul de tratament termic si de grosime. Tolerantele luate in considerare in mod normal la o indoire uzuala includ raza locala de curbura, abaterile de torsiune si cele de grosime. Un al patrulea element de influenta este constituit de raza de curbura. Fiecare element folosit la indoirea sticlei are limitari specifice de fabricatie pentru razele, circumferintele si inaltimea componentei procesate. Este recomandabila, de aceea, conformarea cu cele mai recente cerinte tehnologice inca din faza de concept, pentru a asigura compatibilitatea metodelor de indoire. Foarte important este si numarul de foilor de sticla. Modelele de sticla securizata la cald si laminata sunt deseori luate in considerare ca alternativa viabila la sticla calita, in forma lor de panouri monolitice. Tolerantele trebuie sa fie discutate cu procesatorul care se ocupa de indoire, pentru a evalua daca stratul intermediar poate acoperi diferenta dintre mai multe foi vitrate cu tolerante diferite, care pot fi cumulative. In vederea verificarii aspectului estetic al IGU, este necesara revizuirea materialului si realizarea de machete progresive pentru fiecare faza a procesului de proiectare. Machetele in cauza trebuie sa fie inspectate sub o lumina difuza si nu directa, de la o distanta mai mare de 1,5 m. In ceea ce priveste riscurile de soc termic, vitrajele recoapte slefuite sunt recomandate atunci cand se utilizeaza sticla fara acoperiri, in caz contrar sporind riscul de spargere din cauza temperaturii. Totodata, spargerea la montaj reprezinta un alt parametru care trebuie avut in vedere. Instalarea panourilor indoite trebuie sa fie studiata in detaliu, pentru asigurarea compatibilitatii cu tolerantele sistemului de suport si cu deformarile admise, pentru a limita tensiunile suplimentare cauzate de indoirea neintentionata prin fortarea marginilor. Egalizarea presiunilor in cavitatile IGU constituie, de asemenea, un element obligatoriu, luand in calcul faptul ca aceste produse de constructii includ in structura lor un gaz inchis ermetic in interstitiul dintre foile de sticla, devenind astfel sensibile la schimbarile de presiune cauzate de diferentele de altitudine dintre locul de fabricare si cel de montaj. Capacitatea unui IGU de a autoegaliza presiunile interne este limitata de rigiditatea obtinuta prin curbura, ce implica, in mod automat, presiuni interne relativ mari asupra sticlei si garniturilor de etansare. Procesul de egalizare este destul de complex. Expertii au observat ca in cazul modelelor IGU curbate, in mod frecvent specificatiile sunt realizate pe baza proprietatilor structurale ale unitatilor plane, fara a se lua in considerare rigiditatea sau egalizarea curburii, ceea ce duce la aparitia unor probleme. Sarcinile climatice sezoniere au, de asemenea, un impact direct asupra proiectarii eficiente a sistemelor vitrate curbate, fiind in stransa dependenta de grosimea sticlei, temperamentul la care a fost supusa si dimensiunile garniturilor de etansare. 

 

Intrucat analizele cu privire la actiunile izocore asupra IGU nu sunt in prezent abordate de standarde, specialistii iau in considerare mai degraba efectele variatiei de elevatie ce pot exercita un impact substantial asupra sigilarii secundare siliconice. Materialul folosit in aceste cazuri este proiectat in mod obisnuit pentru a garanta rezistenta la variatii +/-5% din valoarea tranzitorie a capacitatii de proiectare pentru tensiuni permanente. In practica, fabricantii de sticla curbata instaleaza in mod regulat tuburi de aerisire temporare pe elementele executate pentru a elimina efectele de elevatie in timpul transportul spre santier. Performanta structurala a unui perete cu o inaltime de 3 metri si o latime de 1,5 m, realizata dintr-un panou rectangular plan, a fost evaluata in raport cu cea aferenta aceluiasi element curbat la diverse raze. A fost selectat un panou executat din foi de sticla similare, avand grosimi de 8 mm, cu un interstitiu de 16 mm si o caracteristica de deformare la sarcinile din vant de 2 kPa, reprezentativa pentru zonele de margine ale cladirilor inalte. Datorita rigiditatii suplimentare obtinute prin curbare, deseori este posibila reducerea numarului de profile de suport al marginilor sau chiar eliminarea completa a acestora. In cazul respectiv, rezistenta este asigurata de marginile drepte ale unitatilor de sticla curbata care, in de contact perimetral sunt considerate reprezentative pentru proprietatile de compresiune ale distantierului. In plus, etansarea secundara a fost realizata pe o adancime mai mare, prin ajustarea grosimii elementelor. Pentru a evalua flambajul sticlei curbate, a fost determinata, de asemenea, capacitatea de incarcare laterala din vant. Studiul fortelor de incovoiere a aratat ca incarcarea din curentii de aer aplicata in sens opus directiei de curbura a dus, la aparitia flambajului, la o valoare de sarcina mai mica decat sarcina admisa prin proiectare.

Standardele de proiectare  caz contrar, ar devia mai mult de L/175 la sarcinile laterale. Pentru a realiza o comparatie practica, au fost aplicate simplificari ale distantierului si ale garniturii de margine, pornind de la ideea ca elementul analizat nu dezvolta un moment de incovoiere la margine.

 

Concluzia acestor experimente complexe este aceea ca adoptarea oricarei curburi a unui element vitrat scade capacitatea acestuia de a egaliza presiunile in functie de modificarile de elevatie si de efectele climatice sezoniere, rezultand de aici tensiuni interne neechivalente, care nu pot fi neglijate. Standarde de proiectare ar putea fi imbunatatite in ceea ce priveste claritatea specificatiilor cu privire la magnitudinea si combinatia efectelor izocorelor, pentru a ramane perfect ancorate la capacitatile de fabricatie si tendintele pietei. Un efort de colaborare intre beneficiari, proiectanti si constructori ar putea contribui la asigurarea unei performante ridicate, la sporirea fiabilitatii si la imbunatatirea caracteristicilor vizuale ale panourilor de geam termoizolant curbat.