Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Nu mai este niciun secret ca sticla are un rol determinant in conturarea tendintelor arhitecturale ale viitorului, materialul respectiv fiind preferat de proiectanti in demersul lor de a exploata la maximum avantajele si flexibilitatea date de transparenta acestui material. Aplicatiile sunt mai diverse ca niciodata, nimeni neavand nicio tresarire atunci cand observa elemente structurale din sticla – o solutie fragila, privita pana de curand mai degraba ca un element estetic sau functional, cu utilizare limitata la asigurarea iluminarii naturale. Se pare ca toate prejudecatile au fost deja depasite, iar industria de profil se misca intr-o directie care nici macar nu ar fi putut fi banuita in urma cu doar cateva decenii. Inovatiile sunt multiple, procesarile au trecut dincolo de hotarele imaginatiei, iar rezultatele sunt pe masura acestor tendinte. Este greu de banuit unde se va ajunge peste cativa ani, insa stadiul la care se afla in prezent industria sticlei justifica prezumtia ca ritmul de dezvoltare nu va decelera in perioada urmatoare.

 

Un semifabricat tot mai des solicitat in ultimul timp este sticla decorativa imprimata (printata), care este supusa in prezent unor presiuni deosebite din partea clientilor atat in ceea ce priveste calitatea, cat si dimensiunile. Cel mai des, asemenea solicitari sunt justificate de folosirea materialului in cadrul unor proiecte de mare anvergura, la care o cerinta esentiala este aceea de a lasa o urma remarcabila in istoria arhitecturii. Provocarea este, asadar, cu atat mai mare, inginerii trebuind sa identifice echilibrul necesar intre anduranta, design si functionalitate. Atunci cand este vorba despre imprimarea unor foi de sticla cu dimensiuni de 13.000 mm x 8.000 mm intr-o singura trecere prin instalatia specializata in astfel de operatiuni, este evident ca lucrurile sunt destul de complicate si necesita o solutie ingenioasa. Pentru constructia unui utilaj capabil de lucrari la o astfel de scara, se impune reproiectarea mai multor componente ale echipamentelor existente, cum ar fi, de plida, sasiul, care, in cazul de fata, ar trebui sa aiba o lungime de 22 metri. Iar aceasta este doar o fateta a problemei, o serie de alte elemente vitale necesitand o proiectare diferita, pentru a face fata cu succes fortelor gravitationale suplimentare. Provocarile in ceea ce priveste circuitele electrice sunt, la randul lor, deosebite, data fiind necesitatea obtinerii unui echilibru de la un captat la altul al utilajului. O alta provocare inerenta conditiei ce impune trecerea foii de sticla o singura data prin echipament este constituita de procesarea fara defect si, in acelasi timp, fara pauza, astfel incat nu mai este posibila realimentarea cu vopsea. In acest sens, expertii au identificat o metoda de pulverizare a colorantului de tip ceramic, ce presupune trecerea usoara a acestuia in capetele de imprimare intampinand o rezistenta minima de-a lungul tubulaturii de transfer. Inregistrarea automata a materialului de procesat, necesara in vederea pozitionarii si miscarii corecte a foii de sticla cu o masa ce depaseste 3 tone, constituie o etapa obligatorie, impunandu-se totodata inovarea unui sistem special conceput pentru a realiza mici ajustari pe parcursul procesarii. Aceasta tehnologie foarte complexa face posibila realizarea unor proiecte deosebite de terase vitrate, pardoseli de acelasi tip, fatade cortina etc.

 

Preferinta pentru sistemele transparente de anvelopare i-a determinat pe ingineri sa testeze in profunzime proprietatile mecanice ale acestui material, ajungand sa propuna utilizarea sa in cadrul componentelor cu functii majore in ceea ce priveste portanta. Teoretic, orice a devenit posibil in perioada contemporana, fiind fezabile proiecte ce exploateaza rezistenta mare la compresiune si rigiditatea sticlei. Cu toate acestea, materialul ramane sensibil la actiunea solicitarilor de tractiune, mai ales atunci cand elementele transparente nu sunt asamblate in cadrul unor rame. Cea mai uzuala solutie este aceea de instalare pe o structura de suport, care prezinta insa dezavantajul reducerii semnificative a transparentei si, implicit, a aportului de lumina naturala. O alta metoda este de a majora aria sectiunii transversale si, prin sporirea celei de-a treia dimensiuni, sa se asigure o majorare a rezistentei. Aceasta solutie este rareori acceptata, intrucat grosimea uzuala a unei foi de sticla este limitata, de regula, la 25 mm. Depasirea acestui prag se poate obtine prin laminari succesive (maximum cinci, dupa cum demonstreaza experienta actuala), folosindu-se pelicule de polivinil butiral (PVB) sau alte materiale cu proprietati similare. Din pacate, cu cat numarul de foi de sticla este mai mare, cu atat defectele punctuale ale straturilor de solidarizare devin mai vizibile, ceea ce ii determina pe experti sa nu recomande constructii cu mai mult de trei foi. Turnarea elementelor transparente a devenit in ultimul timp o optiune viabila, cu toate ca inclusiv procesul respectiv induce anumite limitari legate de timpul lung de procesare, costurile crescute si vandabilitatea limitata. In pofida acestor neajunsuri, blocurile de sticla constituie actualmente o solutie viabila pentru anveloparea constructiilor moderne, fiind dezvoltati o serie de adezivi inovatori pentru montajul corect al acestora, in vederea obtinerii unor caracteristici optime de termo – fonoizolare. Solutia dezvoltata de cercetatorii de la institutul TU Delft Glass asigura un comportament optim la vandalism. Testele au demonstrat, de asemenea, ca la temperaturi de peste 120 °C sistemul de adeziune devine vasco-elastic si relativ moale, permitand inlocuirea blocurilor defecte. Solidaritatea dintre sticla si produsul chimic este optima, iar riscurile de dezintegrare in conditii extreme sunt aproape nule. Aceasta constituie, asadar, o solutie viabila pentru viitor, care va fi luata cu siguranta in continuare atat in constructia fatadelor moderne, cat si la reabilitarea unor imobile existente.

Piata panourilor fotovoltaice se confrunta la momentul actual mai mult cu provocari decat cu solutii – situatie care se complica atunci cand vine vorba despre solutiile integrate in structurile de anvelopare a imobilelor (BIPV). Acestea din urma trebuie sa corespunda unor exigente foarte stricte venite din partea arhitectilor, la care se adauga restrictiile legate de regulamentele de siguranta a circuitelor electrice. Cu toate acestea, tehnologia lucreaza in favoarea BIPV si acest lucru este evident daca se ia in considerare faptul ca noile metode de imprimare a sticlei au capacitatea de a extinde la maximum posibilitatile de design al fatadelor si, implicit, de integrare in structura acestora a unor solutii de productie a energiei regenerabile, fara ca aceasta sa afecteze designul sau functionalitatea ansamblului. Desigur, industria de profil a sesizat oportunitatea respectiva, fapt vizibil inclusiv prin majorarea eforturilor de modernizare tehnologica in scopul eliminarii diverselor bariere ce existau pana nu demult in materie de forme, dimensiuni si culori. De asemenea, inginerii electrotehnisti au conceput cutii speciale de jonctiune pentru disimularea circuitelor si securizarea acestora, eforturile lor indreptandu-se inclusiv in directia crearii unor variante de tip „plug-and-play”. Desigur, exista inca destul de multe zone neexplorate inca, iar acest lucru este firesc avand in vedere istoria destul de scurta a BIPV. De aceste aspecte se ocupa in momentul de fata un grup de specialisti intr-un proiect international care are ambitia de a demonstra multifunctionalitatea sticlei si a panourilor fotovoltaice ce folosesc ca suport acest material. O provocare permanenta este in continuare aceea de instalare facila a modulelor si de integrare in conditii de siguranta in reteaua de electricitate a cladirilor. Flexibilitatea si adaptabilitatea producatorilor de panouri PV, ce au capacitatea de a oferi solutii personalizate pentru fiecare aplicatie in parte, va permite, in mod cert, dezvoltarea armonioasa a industriei de profil, proband astfel eficienta procesului de integrare a modulelor BIPV in structura imobilelor viitorului.