FATADELE active energetic si impactul noilor sisteme BIPV asupra eficientei |
Produse & Tehnologii Publicat de Ovidiu Stefanescu 23 Ian 2020 06:30 |
Aflate pe calea ireversibila de implementare a principiilor cladirilor cu un consum aproape nul de energie electrica (NZEB), dupa cum sunt acestea definite de expertii Comisiei Europene, statele membre ale UE iau tot mai mult in calcul alternativa utilizarii panourilor fotovoltaice integrate in structura fatadelor cortina (asa-numitele BIPV). Implementarea acestor module avansate din punct de vedere tehnologic se afla intr-un permanent proces de imbunatatire dat fiind potentialul lor real de a inlocui practic orice tip traditional de materiale inclus in anvelopanta, pentru a majora capacitatea de trecere de la sursele clasice de energie la cele regenerabile. Problema care se pune in momentul actual este aceea ca transferul panourilor PV in fatade nu constituie exclusiv o problema de energie. Alaturi de multifunctionalitatea unui perete cortina, sistemele BIPV contemporane au un impact estetic indiscutabil in arhitectura moderna.
Transferul de know-how este esential pentru dezvoltarea industriei
Pe fondul ritmului alert in care se dezvolta industria mondiala a sticlei arhitecturale si avand in vedere posibilitatile multiple existente la momentul actual pentru adaptarea acestui material la cerintele individuale ale BIPV, a fost dezvoltata o gama extinsa de limbaje de design in cadrul aplicatiilor actuale, care faciliteaza gestionarea unei problematici complexe, pornind de la interpretarea logica a sistemului celulelor solare si terminand cu mimetismul tehnologic ce permite integrarea armonioasa in structurile de anvelopare. In acest context incurajator pentru industria analizata, devine esentiala analiza atenta a trendurilor curente in materie de cercetare si inovatie ce vizeaza integrarea panourilor fotovoltaice in cladiri. Acest lucru este posibil prin urmarirea atenta a unor proiecte concrete, la care procedurile respective au fost finalizate cu un grad maxim de precizie, iar rezultatele finite sunt pe masura asteptarilor. De asemenea, un astfel de demers este util pentru a facilita crearea unei platforme care sa descrie toti factorii inovatori esentiali implicati in proiecte, pentru a permite transferul de know-how. Combinare inteligenta a functiilor estetice cu cele de eficienta energetica
De-a lungul istoriei, utilizarea unui nou material in domeniul arhitecturii a adus dupa sine mai mult decat o simpla imbunatatire pe care o induce de regula inovatia, valoarea adaugata materializandu-se printr-o simbolistica speciala, o forma noua de comunicare si, deseori, o revolutie in materie de forta a designului. Pentru arhitecti, sticla constituie un material care exprima un sens special al constructiei si induce perceptia de imaterialitate, de anulare a masei, de aici rezultand o neobisnuita pierdere a dimensiunilor fizice a obiectului arhitectural, concomitent cu accentuarea efectului de transparenta. Atunci cand vine vorba despre sisteme fotovoltaice, imaginea care se formeaza cel mai des pe suportul senzorial al receptorului este cea a unui obiect in nuante albastre sau gri, care mai degraba are proprietatea de a „incarca” din punct de vedere estetic profilul unei cladiri. Cu toate ca functia primara a unui element PV este aceea de a produce energie regenerabila prin transformarea chimica a radiatiei solare in electricitate, acesta nu constituie, in mod paradoxal, argumentul principal al adoptarii solutiei respective in arhitectura moderna, la grupa inovatiilor revolutionare. In realitate, combinarea inteligenta a functiilor sticlei cu cele fotovoltaice, realizata in pofida aparentelor contradictii in ceea ce priveste aparenta si materialitatea, pare sa constituie elementul din care izvoraste compatibilitatea celor doua elemente atat in termeni estetici, cat si functionali, pentru a garanta adaptarea lor perfecta la fatadele viitorului. De altfel, pentru solutiile BIPV deja specialistii prognozeaza o dezvoltare sustinuta in urmatorii ani. La toate acestea trebuie adaugat faptul ca perspectivele de dezvoltare in domeniul arhitecturii includ actualmente numeroase proiecte si cladiri-etalon care permit transpunerea perfecta in practica a principiilor BIPV, facilitand exploatarea optima a avantajelor asigurate de acestea. |