Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Fereastra
Miercuri, 11 Decembrie 2024
Hilti
Home - Stiri - Produse & Tehnologii - Ferestrele fotovoltaice, viitorul cladirilor eficiente din punct de vedere energetic
Ferestrele fotovoltaice, viitorul cladirilor eficiente din punct de vedere energetic
Produse & Tehnologii Publicat de Ovidiu Stefanescu 31 Ian 2023 06:10
Cladirile reprezinta, in prezent, peste o treime din consumul final de energie la nivel mondial si aproximativ 28% din emisiile globale de dioxid de carbon. Constructiile urbane sunt responsabile de cea mai mare parte a consumului de energie si a emisiilor, in viitorul apropiat orasele urmand sa gazduiasca 70% din populatia lumii. Lucrari recente au aratat ca urbanizarea este de pana la patru ori mai mare decat se estima initial, iar acest fapt sugereaza o rata fara precedent a fenomenului respectiv. Pe masura ce centrele urbane se modernizeaza si includ tot mai multe cladiri noi pentru a se adapta cresterii cererii de locuinte, importanta proiectarii judicioase creste, acesta fiind un instrument critic pentru combaterea efectelor nocive ale schimbarilor climatice. Timp de mai bine de un secol, designul cladirilor urbane a evoluat pe baza confluentei mai multor factori, inclusiv economici, schimbari de reglementare, dezvoltari tehnologice si schimbari in gandirea arhitecturala. Cinci generatii semnificative au fost identificate recent in ceea ce priveste performanta energetica a cladirii. Primele doua sunt caracterizate de cladiri cu masa termica ridicata, realizate din beton si ferestre cu o singura foaie de sticla, avand un raport vitraj/element opac (WWR) cuprins intre 20% si 40%. Inovatia de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial a dus la dezvoltarea fatadelor cortina (un simbol al redresarii si al bogatiei economice), ce definesc cea de-a treia generatie energetica, caracterizata printr-un raport WWR de peste 50%. Tranzitia la aceste solutii constructive  a dublat cererea de energie primara fata de anii 1950. Crizele OPEC au dat nastere celei de-a patra generatii de cladiri, cu o performanta energetica net imbunatatita, dar care au mentinut tendinta unui WWR de peste 50%. In schimb, a existat o adoptare pe scara larga a unitatilor de geam termoizolant cu doua foi de sticla, pentru a imbunatati transferul termic. Cresterea constiintei de mediu a dus la noi dezvoltari ale vitrajelor, pentru a reduce emisiile de carbon. Tehnologia de acoperire Low-E a revolutionat eficienta energetica a ferestrelor in anii 1980, prin absorbtia selectiva a radiatiei solare si reflectarea lungimii de unda in infrarosu, mentinand in acelasi timp transmisivitatea ridicata a spectrului vizibil. Tehnologia a continuat sa evolueze si sa se imbunatateasca si a devenit omniprezenta in lumea moderna, inclusiv datorita codurilor energetice tot mai exigente. In prezent, industria de profil se afla la o rascruce, definita de faptul ca cererea pentru fatade puternic vitrate nu a scazut, chiar daca schimbarile climatice reprezinta un subiect de actualitate. Tehnologiile anterioare de vitrare au fost completate cu unele noi, pentru a imbunatati si mai mult performanta termica. Printre acestea se numara pachetele cu trei foi de sticla sau geamurile vidate (VIG), insa adoptarea lor este inca slaba. Alte inovatii sunt cele care adapteaza dinamic proprietatile la conditiile climatice sau la sarcina energetica, precum si tehnologiile fotovoltaice (PV), ce convertesc lumina solara incidenta in electricitate. Au existat numeroase studii independente privind aplicatiile specifice ale geamurilor dinamice si fotovoltaice, dar inca nu a fost prezentat un studiu cuprinzator care sa tina cont de zonele climatice ce reprezinta toate orasele mari ale lumii si sa faciliteze o comparatie corecta a majoritatii tehnologiilor de ferestre de ultima generatie si a geometriei variabile a cladirii (WWR, forma amprentei si altele). De aici a aparut necesitatea dezvoltarii unui model energetic, care sa conecteze scale de lungime de la nanometri la metri si scale de timp de la minute la ani, pentru a identifica aportul acestor solutii si modul in care pot ele deveni utile demersului de eficientizare energetica. Pentru informatii suplimentare, click aici
 
SISECAM
TSV
rehau
ABONARE REVISTE
Editia
NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2024!
- pe site -
 

Autentificare

Editia
OCTOMBRIE 2024!
- pe site -
 
Editia
SEPTEMBRIE 2024!
- pe site -
 
hospice doneaza
simonswerk left