Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Exodul fortei de munca pregatite profesional din domeniul tamplariei termoizolante (cu precadere spre tarile dezvoltate din Europa de Vest, unde sunt alte conditii salariale) nu mai reprezinta demult o noutate, problema fiind resimtita in mod clar de producatorii de ferestre, dupa cum se arata si intr-o analiza succinta a Patronatului Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta din Romania - PPTT, expusa de presedintele organizatiei, Valentin Petrescu, la sesiunea speciala a lucrarilor Conferintei Internationale despre Sisteme de Tamplarie si Fatade EURO-Fereastra 2017 (editia a noua), care au avut loc pe 23 mai a.c. la Bucuresti, in sala Atlas a Radisson Blu Hotel. In prezentarea sa, referindu-se la anumite date statistice generate pentru ultimii trei ani, prin selectia unui esantion reprezentativ de producatori exclusivi de tamplarie termoizolanta, Valentin Petrescu a specificat faptul ca, in intervalul de referinta, cifra de afaceri insumata a acestora a fost tot timpul crescatoare (cu +5%, +10% si +11%), insa majorarea numarului de angajati (desi releva o ascensiune fara echivoc, peste marja de eroare statistica, din cauza nevoii stringente a acestor companii importante de a-si suplimenta personalul), reflecta anumite fluctuatii (+3%, +9%, apoi tot +3%). In contextul in care problema pare sa se agraveze, Valentin Petrescu a aratat ca, mai mult, pe plan intern, prin promovarea legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, sectorul bugetar devine foarte atractiv pentru potentialii angajati si chiar pentru cei specializati (existenti), astfel incat si firmele din sectorul ferestrelor ar trebui sa recurga la majorari salariale. Potrivit acelorasi date statistice ale patronatului, productivitatea din industria tamplariei a ramas constanta in ultimii trei ani, cu o medie de 39.000 de euro pe angajat, iar pentru dezvoltarea sustenabila a acestui indicator ar fi necesare, printre altele, efectuarea unor investitii in automatizare (preferabil din fonduri europene), diminuarea pe cat posibil a costurilor operationale si a datoriilor contractate de firme etc.

Acestea sunt insa doar cateva fatete ale problemei, pentru ca exista totusi o lipsa a personalului specializat in domeniul tamplariei, ba mai mult, managerii multor firme din bransa reclama ca, atunci cand gasesc persoane dispuse sa lucreze pentru nivelul salarial oferit, daca se recurge la metoda calificarii la locul de munca, dupa absolvirea cursurilor teoretice si/sau efectuarea stagiilor practice, pe fondul lipsei unei probitati morale (in sensul gradului de fidelitate fata de angajator), numerosi angajati astfel formati pleaca in cautarea unui alt loc de munca. Totusi, in lipsa unor cursuri de pregatire profesionala in invatamant (ce s-ar putea derula in putinele colegii tehnice existente), singura metoda de formare a angajatilor ramane aceea a calificarii in unitatea de productie sau pe santiere, la montaj. Cresterea gradului de pregatire profesionala, prin formare continua, respectiv cointeresarea angajatilor existenti, reprezinta de asemenea factori utili in vederea cresterii gradului de fidelitate a personalului.

Insa, aceasta problema, deloc noua, greveaza inclusiv pietele de tamplarie din economiile vest-europene avansate, cum este cea a Germaniei. Lipsa de personal specializat in tamplarie constituie o dificultate stringenta si iminenta, deoarece, potrivit unui studiu online (care mentine confidentialitatea datelor personale), mai mult de jumatate din lucratorii actuali din unitatile de fabricatie a ferestrelor sustin ca vor avea alte profesii sau se vor angaja in alta parte, in urmatorii cinci ani, iar 7% considera chiar ca acest sector nu le mai indeplineste actualmente asteptarile. Aceasta este doar una din concluziile surprinzatoare pentru Germania ale uneia dintre cele mai mari cercetari derulate online, care a inclus majoritatea atelierelor de tamplarie din Renania de Nord-Westfalia, Hamburg si Schleswig-Holstein, in cadrul proiectului denumit „Initiativa viitoare privind tamplaria moderna” (Zukunfts-Initiative moderne Tischlerhandwerk - ZIMT). Avand in vedere aceasta situatie, ZIMT va proceda de urgenta la crearea unor metode avansate de training (inclusiv prin cointeresare), de pregatire profesionala continua, respectiv de identificare si solutionare a nevoilor specifice personalului din industria de tamplarie termoizolanta. Un prim pas in acest sens va presupune dezvoltarea si testarea unor module corespunzatoare de calificare pentru posturile ce vor ramane, in curand, vacante.

Daca initial se considera ca managerii din Germania de Nord nu ar fi la curent cu problematica respectiva, rezultatele studiului au confirmat realismul acestora. Astfel, conducerea celor aproape 500 de companii care au participat la cercetarea online intrevede ca in doar cativa ani va fi nevoie de numerosi angajati cu grad inalt de calificare. Astfel, 28% din respondenti au declarat ca intentioneaza deja sa angajeze personal suplimentar, iar 29% iau masuri de limitare a posturilor vacante. Un pericol pe care il remarca toti managerii chestionati este acela ca, la fiecare sase ani, fiecare al saselea angajat inalt calificat din prezent va parasi sistemul, prin pensionare. Lipsa excedentului de personal se remarca si prin faptul ca doar 3% din angajatorii participanti la studiu ar recurge la masuri de disponibilizare. Tocmai situatia diametral opusa (cererea foarte mare de personal calificat, pe de-o parte si problemele majore de recrutare, pe de alta parte) sugereaza ca nivelul calificarii angajatilor actuali ar trebui sa se imbunatateasca semnificativ. Ca rezultat, nu este surprinzator ca 84% din cele 500 de companii catalogheaza exigenta de sporire a pregatirii profesionalului ca avand o importanta ridicata sau cel mult medie, iar cerintele legate de calificarea angajatilor sunt percepute ca stringente de aproape toti managerii intervievati.