Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

La nivelul lui 2018, piata de tamplarie termoizolanta din Europa de Vest a consemnat cresteri relativ optime, de +2% in termeni valorici si de +1,5% din punct de vedere cantitativ. Totodata, in general, potrivit celui mai recent studiu specializat al Interconnection Consulting Group (prezentat recent la prima editie a conferintei Vienna Window Congress, organizata de celebrul institut austriac), tendinta respectiva, de majorare usoara, se va remarca si in 2019.

Marea nesiguranta privind fenomenul Brexit a determinat un regres de -2,1% al vanzarilor in Marea Britanie si Irlanda, insa, prin contrast, piata de ferestre din sudul Europei (Italia, Spania, Portugalia) isi continua trendul ascendent, de recuperare, iar acest grup de state vor deveni forta motrice in Europa, contand cu o crestere estimata la +6,8% in 2019, dupa cum se precizeaza in cercetarea Interconnection.

„Cele mai mari piete – Franta, Benelux si cele din statele in care se vorbeste limba germana (zona DACH) – vor consemna in 2019 rate destul de ponderate de crestere, de circa +1,6% (pentru Franta si Benelux), respectiv de +1,9% in regiunea DACH. In aceste tari, principalul motiv de restrangere a cresterii il constituie problemele pietei de constructii rezidentiale. Aceeasi situatie se constata si in regiunea scandinava, astfel incat piata regionala de tamplarie se va diminua cu -1,5% in 2019, in Suedia urmand sa se remarce un declin major. In general, vanzarile de ferestre si usi in Europa de Vest vor spori de la 18,4 miliarde euro la 19,9 miliarde euro pana in anul 2022, cu Italia, Spania si Portugalia aflate in topul cresterii, iar cererea se va forma optim, avand ca factori motori atat noile constructii, cat si proiectele de reabilitare termica a fondului construit”, se arata in studiul citat.

Ca tendinte, in functie de materialul utilizat, cercetatorii Interconnection arata ca ferestrele din metal vor genera cea mai insemnata cifra de afaceri pentru fabricantii vest-europeni, cu livrari de 6,8 miliarde euro in 2019. Si cu o crestere medie compozita CAGR de aproape +3,2% pe segmentul respectiv. Si aceasta pentru ca nivelul redus de mentenanta, combinat cu optica deosebita a aluminiului, convinge clientii finali sa aleaga acest tip de ferestre, dupa cum explica Laszlo Barla, autorul cercetarii. PVC-ul este si va ramane, insa, principalul material preferat, cu o pondere de 43% din vanzari si o rata de crestere CAGR de +1,7% de-a lungul intervalului analizat. Majorari peste medie se estimeaza si pentru produsele compozite, din aluminiu-lemn (+2,6%) sau PVC-aluminiu (+3,5%).

„Sunt, insa, asteptate schimbari structurale majore, pe fondul avansului la export al producatorilor est-europeni de profil. Acestia – cu precadere companiile din Polonia, Slovacia sau Romania – se vor indrepta spre beneficiarii de pe segmentul constructiilor rezidentiale, ce reunesc 66,3% din comenzile de ferestre din Europa de Vest, mai ales pe fondul avansului lucrarilor de reabilitare termica. Gradul semnificativ de internationalizare (globalizare) determina ca firmele din partea de est a continentului – si mai ales cele din Polonia, Romania sau Slovacia – sa cucereasca treptat piata vest-europeana de ferestre. De exemplu, importul in Germania reprezinta actualmente 28,8% din valoarea totala a vanzarilor de tamplarie termoizolanta. In acelasi timp, se poate remarca faptul ca exportul din Polonia reprezinta 56% din productie, iar fabricanti precum Drutex, Eco-Okna sau Oknoplast au ajuns deja printre primele zece firme de profil, ca vanzari, in multe tari vest-europene. Dar nu numai marcile poloneze sunt in crestere, ca recunoastere si preferinte; in acest sens, HSF si Slovaktual, din Slovacia, vizeaza cu precadere pietele din zona DACH, iar Casa Noastra din Romania (brandul Q-Fort) are deja o reputatie bine stabilita in Italia si Franta. Adaptandu-se la aceasta realitate, unii dintre marii producatori din Europa de Vest fie au actiuni la exportatorii din est, fie colaboreaza indeaproape cu acestia, profitand de cresterea vanzarilor. Toti ceilalti fabricanti locali, care se afla in competitie directa cu exportatorii din est, trebuie sa-si defineasca strategii clare de diferentiere, pentru a-si apara cotele de piata”, a avertizat Laszlo Barla. Pentru a descarca info-graficul aferent cercetarii, click aici!