Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Desi puternic marcat de pandemia de Covid-19 si de toate provocarile mai mari sau mai mici care au decurs din criza sanitara ce a insotit-o, anul 2021 s-a dovedit din nou o perioada fructuoasa, din punct de vedere al actiunilor intreprinse si obiectivelor atinse de Patronatul Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta (PPTT). Intr-un context atipic, in care insa nu au fost pierdute niciun moment din vedere tintele majore de eficientizare energetica, ce presupun, dupa cum bine se stie, o implicare masiva din partea industriei de ferestre, usi si fatade cortina - produse care constituie interfata majora dintre mediul interior si cel exterior, cu efecte directe si masive asupra consumului de electricitate si caldura - organizatia a militat permanent pentru sustinerea intereselor membrilor proprii, reusind sa repurteze victorii notabile, pe mai multe planuri. Desigur, in acest tablou au existat si umbre, generate, in special, de factori de natura extrinseca, ce au pus in pericol, intr-o anumita masura, echilibrul castigat prin aplicarea programului guvernamental de sustinere a activitatii din constructii din Romania. 

 

Trebuie mentionat faptul ca, in prezent, patronatul, in calitatea sa de membru al Federatiei Patronatelor Societatilor de Constructii (FPSC), se bucura de avantaje semnificative in procesul de negociere cu autoritatile publice, premisa respectiva asigurand de cele mai multe ori succesul unor demersuri care in trecutul nu foarte indepartat erau sortite esecului. Acest fapt reprezinta o dovada clara a maturizarii pietei de profil si a consolidarii pozitiei detinatorilor de capital, care astfel au posibilitatea de a-si exercita in mod complet functia de forta motrice a unui sector de activitate recunoscut pentru dinamismul sau, precum si pentru oportunitatile de dezvoltare pe care le are, intr-o conjunctura in care accentul se pune puternic si apasat pe protectia mediului, cresterea confortului utilizatorilor, comportamentul economic responsabil - intr-un cuvant, pe sustenabilitate. Desi, la o analiza superficiala, evaluarea ar putea parea exagerata, calculele permit cu usurinta demonstrarea impactului decisiv pe care industria respectiva il are asupra eficientei energetice a cladirilor, iar din acest punct de vedere este mai mult decat evident ca o organizare judicioasa a sectorului si o stabilire responsabila a prioritatilor pe termen scurt, mediu si lung nu fac altceva decat sa asigure conditiile necesare atingerii obiectivelor deosebit de ambitioase stabilite de politicienii europeni. In continuare, este prezentata o succinta trecere in revista a catorva dintre actiunile PPTT derulate in ultimele 12 luni, cu mentiunea ca multe dintre realizari au constituit o incununare a eforturilor pe care specialistii organizatiei le-au depus ani de-a randul. 

 

Referitor la pandemie, provocarile sale au fost contracarate cu succes de patronat, care a propus, inca de la inceput, o serie de masuri de sprijin, cum ar fi: modificarea decretului guvernamental cu privire la starea de urgenta si extinderea domeniilor pentru care a fost emis certificat de situatii de urgenta, permitand, astfel, plata indemnizatiilor in conditiile diminuarii incasarilor, simplificarea sistemului de emitere a certificatului de situatii de urgenta, extinderea obiectului de activitate al Casei Sociale a Constructorilor (CASOC), astfel incat sa asigure protectia salariatilor din activitatea de constructii etc. Alte propuneri menite a limita efectele negative ale crizei medicale s-au referit, printre altele, la acordarea de bonusuri de 10% pentru toate taxele platite la timp de catre firme, asigurarea unei discipline a platilor catre antreprenori si furnizori, definirea unor masuri care sa compenseze scaderea exporturilor, stabilirea de directii clare pentru investitii pe termen scurt si mediu, accelerarea procesului de stabilire a normelor metodologice pentru OUG nr. 29/2020, pentru facilitarea accesarii creditelor de cat mai multe firme care au nevoie de capital de lucru sau investitii, urgentarea procedurilor de plata pentru lucrarile executate, sustinerea eforturilor de digitalizare a domeniului proiectarii, mentinerea facilitatilor oferite de OUG nr. 114/2018 pentru companiile din constructii etc. 

In ceea ce priveste sistemul general de certificare a firmelor din constructii, FPSC a solicitat infiintarea unei autoritati nationale care sa evalueze si sa certifice firmele, in conformitate cu un set de criterii specifice fiecarui domeniu (proiectare, constructii civile, constructii de drumuri si cai ferate etc.). Aceasta are functia de a urmari, printre altele, calificarea profesionala a personalului angajat, respectarea unor conditii financiare si tehnice, calitatea lucrarilor executate etc. Din cadrul organismului respectiv ar fi necesar sa faca parte reprezentantii patronatelor, ministerului de resort, Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), invatamantului universitar, diverselor asociatii profesionale etc. Ceea ce este important de precizat este ca autoritatea ar trebui sa beneficieze de sisteme de control, de reclamatii si de solutionare a problemelor. "Sistemul de certificare a firmelor din constructii nu constituie o inovatie a noastra, el fiind aplicat in multe state europene, desi nu exista o legislatie unitara la nivel comunitar din acest punct de vedere. De exemplu, exista tari unde aplicarea sa este voluntara, dupa cum in altele aceasta este obligatorie pentru cazurile in care companiile participa la licitatiile pentru lucrari finantate din fonduri publice. Un astfel de model, cum este cel din urma, ar fi util si pentru Romania, unde riscul seismic ridicat impune adoptarea unor masuri de precautie. Din pacate, in domeniu nostru exista in prezent multe firme care nu respecta cerintele minime pentru a derula asemenea proiecte. Daca situatia s-ar schimba in sensul propus de noi si ar aparea acest sistem de certificare tehnico-profesionala, la lucrarile publice, de exemplu, nu ar mai putea lua parte la licitatii companii care nu demonstreaza ca beneficiaza de aportul unui personal de specialitate. Sistemul include un registru national online, care permite accesul liber la informatii de interes public, referitoare la situatia profesionala si competentele unor firme din domeniu, astfel incat toti beneficiarii, indiferent de statut, sa poata alege constructorul in cunostinta de cauza. Autoritatile publice au un rol bine definit in schema respectiva, ISC fiind chemat, de pilda, sa efectueze toate verificarile necesare pe linie de calitate. De asemenea, Ministerul Dezvoltarii - reprezentand autoritatea de reglementare pentru sectorul constructiilor - face propunerile legislative si are atributii mai ales in domeniul respectarii legalitatii in domeniu", au afirmat oficialii patronatului. In conformitate cu OUG nr.6/2018, s-a instituit deja obligativitatea infiintarii unui astfel de sistem, insa pana in prezent nu au fost stabilite normele metodologice de aplicare a sa.

Pe segmentul de tamplarie termoizolanta, lucrurile au evoluat mai rapid, ceea ce a permis elaborarea certificatului profesional pentru companii. Aceasta constituie, de asemenea, o contributie importanta pe care PPTT o are la consolidarea industriei de tamplarie termoizolanta din Romania. Baza legala a documentului este reprezentata de legea nr. 10/1995 referitoare la calitatea in constructii, unde se stipuleaza, la capitolul al doilea, ca "certificarea calificarii tehnico-profesionale a operatorilor economici care presteaza servicii de proiectare si/sau consultanta in constructii ..., care executa lucrari de constructii, precum si perfectionarea profesionala continua a specialistilor care desfasoara activitati in domeniul constructiilor ..." sunt elemente definitorii ale calitatii lucrarilor. De altfel, in cadrul OUG nr.6/2018 se precizeaza "obligativitatea operatorilor economici care actioneaza pe piata constructiilor de a obtine, anterior desfasurarii activitatii, certificarea in domeniu, fapt ce impune instituirea unui mecanism de certificare, care face obiectul unor demersuri cu privire la crearea unei platforme privitoare la Registrul national al certificarilor in constructii ... ce va asigura interoperabilitatea datelor referitoare la criterii juridice-administrative privind indeplinirea conditiilor de eligibilitate, legalitatea functionarii, solvabilitatea, achitarea taxelor si impozitelor, criterii economico-financiare privind justificarea capacitatii financiare si economice si criterii tehnice privind conditiile tehnice ce trebuie indeplinite ...". In prezent, sistemul include verificari ale indeplinirii criteriilor mentionate anterior de catre Comisia Tehnica de Certificare Profesionala a PPTT. Pentru certificare, este necesara obtinerea unui cuantum de minimum 240 de puncte, din care 130 pentru cerintele spatiului de productie, 50 pentru personal si 60 pentru respectarea criteriilor de calitate. Certificatul este emis de FPSC, se acorda pentru fiecare tip de productie in parte si se reinnoieste o data la trei ani. Conform propunerilor actuale, odata ce sistemul de certificare va fi generalizat la nivelul intregului sector al constructiilor, documentele emise pentru companiile din domeniul tamplariei isi vor pastra valabilitatea.

Pe segmentul securitatii la incendiu, reprezentantii PPTT subliniaza ca, in mod normal, normativul P118-1/1999, ce reglementeaza inca acest aspect, ar fi trebuit sa fie la randul sau actualizat periodic, pentru a fi in concordanta cu legislatia europeana in vigoare, pe de o parte, precum si cu tehnologiile moderne care s-au dezvoltat de la data intrarii in vigoare a normativului in discutie si pana in prezent, pe de alta parte. In prezent, P118 pune accent, in principal, pe metodele pasive de prevenire a incendiilor. Consecinta conceptului respectiv se reflecta in stabilirea unor cerinte de combustibilitate impuse majoritatii elementelor pentru constructii, care sunt dublate, de foarte multe ori, de rezistenta la foc. Din punctul de vedere al expertilor PPTT, multe dintre respectivele cerinte intra in contradictie cu altele, care sunt legate de siguranta in exploatare a elementelor de tamplarie, indiferent daca este vorba despre pereti cortina, usi, ferestre sau pereti vitrati de compartimentare. Mai mult, trebuie avut in vedere faptul ca, la momentul elaborarii si intrarii in vigoare a normativului P118-99, la nivel european nu exista inca o legislatie comuna cu privire la testarea si clasificarea produselor pentru constructii atat din punct de vedere al rezistentei la foc, cat si din cel al reactiei la foc. De asemenea, la data elaborarii normativului, toti specialistii din domeniu considerau ca un element care se incadreaza in clasa de combustibilitate la foc C0 (in prezent clasa de reactie la foc A1), adica incombustibil, rezista expunerii la foc timp 15 minute. De aici a aparut cerinta de rezistenta la foc de 15 minute pentru foarte multe elemente de constructie care nu prezinta caracteristici de portanta, ceea ce este anormal. Eforturile depuse de-a lungul anilor de echipele de experti ale patronatului au fost intense, insa, din pacate, nu s-au materializat intr-o modificare constructiva a legislatiei. Din diferite motive, de cele mai multe ori birocratice, s-au justificat decizii de amanare, ajungandu-se la o situatie de nedorit, in care securitatea la incendiu sa fie deficitar reglementata in Romania, inclusiv pe segmentul tamplariei termoizolante, dupa cum se arata anterior. PPTT si-a demonstrat deja dorinta, precum si capacitatea de a contribui, prin aportul specialistilor sai, la actualizarea normei in cauza - demers ce ar fi, fara discutie, in beneficiul companiilor membre, precum si al intregii societati, daca se au in vedere avantajele ce decurg dintr-o legiferare responsabila si avizata a acestui domeniu extrem de sensibil. 

 

Pe segmentul de sticla pentru constructii, in schimb, 2021 a marcat o performanta notabila, prin adoptarea normativului C47, pana la intrarea sa definitiva in vigoare fiind necesar doar un ultim aviz din partea expertilor Comisiei Europene, care, conform experientei curente, constituie mai degraba o simpla formalitate, avand in vedere faptul ca documentul a fost atent analizat specialistii autoritatii de reglementare din Romania. Meritele pentru elaborarea C47 apartin in totalitate membrilor PPTT, care au activat in cadrul Comitetului Tehnic pentru Sticla si Geam Termoizolant din cadrul patronatului si din care fac parte Valentin Petrescu - presedinte al organizatiei si administrator al companiei Valras Prod, Leon Buzatu - Saint-Gobain Glass Romania, respectiv Dragos Matei - AGC Flat Glass Romania. Experienta tehnica a acestor specialisti si legaturile lor nemijlocite cu productia de sticla arhitecturala si vitraje au constituit garantia unei abordari nepartinitoare, toate eforturile depuse fiind ghidate de dorinta de a asigura o abordare corecta si o aliniere a practicilor industriale din Romania la cele existente in statele dezvoltate ale lumii. Prin adoptarea acestui normativ, Romania a reusit intrarea in lumea civilizata, inclusiv din punctul de vedere al produselor din sticla pentru constructii, noua norma asigurand o calitate corespunzatoare lucrarilor care se vor realiza in viitor folosind astfel de produse. Cel mai important element stabilit de C47 este al responsabilitatii pentru caracteristicile produsului finit. De acum inainte, pentru comportamentul in exploatare al geamului inclus in ansamblul de tamplarie este responsabila compania care produce ferestrele sau, dupa caz, expertul care realizeaza proiectul. Aceste entitati vor avea obligatia sa integreze materiale conforme cu aplicatiile specifice si sa nu se mai ghideze exclusiv dupa principiul pretului celui mai mic. De exemplu, in cazul unei scoli, avand in vedere aspectul precizat anterior, nu va mai fi posibila instalarea unui pachet vitrat simplu 4-16-4 float Low-E, ci, din cauza exigentelor de securitate, producatorul de tamplarie - data fiind noua sa postura de responsabilitate - va impune comanda unor produse cu sticla securizata, laminata etc. "Este un pas urias inainte in ceea ce priveste calitatea constructiilor si speram ca aceasta sa constituie o simpla etapa, urmata de altele, in cadrul procesului de crestere a performantelor in industria de profil din Romania", a afirmat Valentin Petrescu.