Colectia de articole tematice include materialele redactionale publicate in cadrul revistei Fereastra la sectiunea dedicata analizelor de piata anuale in domeniu. Sunt incluse date statistice, analize si comentarii ale reprezentantilor companiilor: ADF Prod, Alumet Construct, Arcom Gealan, Astra Roger, Bac-Delphi, Bucovrad, Deco Plast, Edilterm Group, Electric Plus, Fink Fenster, Gamma Axial, Geoplast, GIP RO Ambient, Roplasto Window Center, Lamar Trust, Optimedia, Plast Technik, Pro Confort Production, Radio-Tel, Romserv Invest, Send ’92, Suki Group, Tehnic Clima, TGI Term, Vi-Fi, si altele. De asemenea, pentru a contura o imagine cat mai completa a segmentului productiei de tamplarie din PVC, au fost incluse si opinii ale managerilor unor societati implicate in distributie/montaj, cum ar fi: Alpin Serv, Avangarde Cons, Bau Profi, Max Confort, Monoclima, Profoserv, Rufay etc. In pofida problemelor intampinate in intervalul recesiunii, domeniul tamplariei din PVC continua sa fie cel mai semnificativ pe piata de profil, mai ales ca, la inceputul anului 2012, acesta insuma o cota de 69,4% din totalul productiei de ferestre, usi, fatade cortina si elemente conexe pe plan national. De asemenea, ca structura a fabricatiei in functie de materialele utilizate, se estimeaza ca, anul trecut, ponderile specifice nu s-au modificat semnificativ in comparatie cu perioada de varf a intregului sector (2007-2008), cand valoarea pietei a atins apogeul, fiind evaluata la circa 1,1 miliarde euro. Astfel, in pofida faptului ca societatile din bransa au fost si sunt in continuare obligate sa-si restructureze afacerile, incercand sa identifice noi posibilitati de dinamizare a vanzarilor, firmele implicate in realizarea de tamplarie din PVC raman relativ uniform repartizate la nivel national, mai ales ca, in toate regiunile tarii, acest material este preferat de beneficiari (in proportie de 62%-83% din total). Analizand opiniile principalilor agenti economici din bransa, se poate observa usor faptul ca acestia au epuizat metodele „traditionale” de contracarare a efectelor recesiunii (reducere a costurilor operationale la nivelul maxim posibil, disponibilizari de personal, renegocieri ale contractelor cu furnizorii etc.), iar in lipsa contractelor pe plan intern s-au reorientat masiv catre export. Se pare ca, pentru cei mai multi manageri, livrarile in strainatate – ce au devenit in multe cazuri destul de consistente, depasind nivelul de 50% din productie – constituie singura cale in vederea restabilirii profitabilitatii, insa aceasta strategie de afaceri este riscanta din mai multe motive, cum ar fi pretentiile de calitate si performanta specifice anumitor piete din Europa, intrarea confirmata a zonei euro (si, de altfel, a intregului spatiu UE-27) in recesiune, neacceptarea – in anumite state – a achitarii in avans a contravalorii produselor si serviciilor, fiind solicitate termene de plata foarte mari, care ar putea duce la acumularea de creante etc. In plus, cu cat criza economica se adanceste in regiunile vizate pentru export, cu atat acest gen de operatiuni se vor efectua cu mai multa dificultate mai ales ca, intr-un mod similar situatiei din Romania, diferitele programe sustinute din bugetele publice, ce vizeaza incurajarea achizitiilor de ferestre in vederea sporirii eficientei energetice a imobilelor, pot fi blocate oricand, pe fondul finalizarii perioadei pentru care au fost concepute (termenele de implementare fiind, in general stabilite pentru intervalul de maxima intensitate a recesiunii) sau pur si simplu din lipsa resurselor financiare. Pentru informatii suplimentare,
click aici!
.gif "ABONARE REVISTE")
