Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Fereastra
Vineri, 01 Martie 2024
Frontale
Home - Stiri - Produse & Tehnologii - Avantaje mari ale automatizarii proiectarii elementelor repetitive ale fatadelor cortina
Avantaje mari ale automatizarii proiectarii elementelor repetitive ale fatadelor cortina
Produse & Tehnologii Publicat de Ovidiu Stefanescu 18 Apr 2023 06:09
Experienta acumulata pana in prezent a relevat faptul ca anumite parti ale proceselor de proiectare din cadrul ingineriei cladirilor pot fi automatizate folosind aplicatii software avansate, bazate pe analiza puntilor termice din structura anvelopantelor vitrate. Pentru evitarea sarcinilor repetitive se recomanda automatizarea rutinelor si realizarea lor in sisteme automatizate, cu toate ca o parcurgere completa a unei astfel de proceduri este rareori realizabila. De aceea, apare necesitatea unui proces preliminar de luare a deciziilor, care ia in considerare atat efortul de creare a automatizarii, cat si beneficiul rezultat din exploatarea acesteia. Practic, se impune un compromis acceptabil intre efort si beneficii, prin utilizarea unor cunostinte euristice. Rezultatele curente ale cercetarilor derulate in directia amintita anterior arata ca introducerea automatizarii asigura economii de timp de 44%, in comparatie cu abordarea clasica. In plus, odata cu cresterea ambitiilor arhitecturale si a exigentelor in materie de performanta, coordonarea mai multor discipline ingineresti diferite devine o sursa reala de risc, mai ales din cauza lipsei de precizie in determinarea caracteristicilor preconizate. Cel mai rau lucru ce rezulta din aceasta este o supra-inginerie a produselor si aparitia unui deficit de durabilitate.
 
Cresterea productivitatii, un imperativ pentru sectorul constructiilor
Paradigma automatizarii este incurajata de progresele recente inregistrate de limbajele de programare, a caror dezvoltare a fost sustinuta inclusiv de sporirea disponibilitatii datelor si de evolutia tehnologiilor web in ultimele decenii. Utilizarea traditionala a software-ului prin intermediul interfetei de utilizator grafic (GUI), ce necesita interactiune manuala cu dispozitivele periferice ale sistemelor de calcul este tot mai des inlocuita in prezent de aplicatii mai sofisticate, bazate pe interfete de programare (API), ce au rolul de a extinde functionalitatea initiala. Excluzand munca umana din cadrul sarcinilor repetitive si alocand un rol de supraveghere persoanelor care indeplineau sarcinile in cauza, se obtine o simplificare neta a proceselor si se ofera oportunitati de crestere a productivitatii si creativitatii. Cercetarile au demonstrat ca nu exista o solutie clara cu privire la modul de gestionare manuala a sarcinilor repetitive, data fiind provocarea intrinseca pe care acestea o presupun. Cu toate ca, de exemplu, s-a aratat ca uneori intreruperile sarcinilor repetitive ofera anumite beneficii, daca acestea sunt scurte sau neplanificate pot reduce productivitatea si genera mai multe erori umane. Totodata, un rol-cheie este jucat de modul in care este construit GUI si de nivelul sau de gestionare a sarcinilor procedurale de rutina, coordonate de computer, ce implica executarea mai multor pasi. Diferente vizibile au fost remarcate in frecventele de aparitie a erorilor in etape specifice sarcinilor de proiect, demonstrandu-se inca o data ca utilizarea sistemelor de calcul asigura mai mult timp pentru a adauga valori si activitati mai putin predispuse la erori, ceea ce este in deplina concordanta cu imperativul productivitatii, extrem de pregnant in sectorul constructiilor. 
 
Reducere cu 44% a timpului alocat proiectarii ingineresti
Expertii au propus, in consecinta, o metoda de analiza si ordonare prioritara a sarcinilor manuale dintr-un proces tipic de inginerie a fatadelor cortina, in vederea atingerii obiectivului de automatizarea succesiva a proceselor software. Metoda aleasa a constat in definirea a trei sarcini majore, care au necesitat cartografierea proceselor, evaluarea ulterioara a sarcinilor care trebuie automatizate in mod prioritar si, in final, implementarea iterativa a automatizarii pe fiecare sarcina prezentata anterior. Metoda a fost aplicata pe scara larga concomitent la doua proiecte din Marea Britanie, pentru evaluarea pierderii totale de caldura prin sistemul de anvelopare a cladirii, la nivelul unui numar relativ mare de punti termice. Rezultatele obtinute au aratat ca timpul de finalizare a sarcinilor de inginerie poate fi redus pana la 44%, daca este implementat un sistem corespunzator de automatizare, axat pe indeplinirea celor mai urgente sarcini. De remarcat faptul ca elementele care au fost automatizate in cadrul studiului respectiv au indus ideea ca, cu cat o sarcina este mai repetitiva, cu atat este mai mare probabilitatea de a efectua erori atunci cand aceasta este realizata prin metode manuale. Acest aspect este pe cat de important, pe atat de complex si poate servi ca argument hotarator in accelerarea proceselor de automatizare. Cercetarile ulterioare vor necesita insa inclusiv metode de evaluare a cresterii preconizate a calitatii, deoarece si acest aspect are un rol fundamental in cresterea productivitatii demersurilor de proiectare inginereasca a fatadelor.
 
Ordonare prioritara a sarcinilor ce urmeaza a fi automatizate
Din punct de vedere tehnic, specialistii au definit o serie de subiecte de analiza, cum ar fi, de exemplu, "timpul necesar" sau "calitate sporita" (pentru evaluarea beneficiilor). Fiecareia dintre aceste tipuri de sarcini i s-a alocat o medie ponderata, calculata ca o combinatie liniara a scorurilor si a ponderilor si reprezentand costul, respectiv beneficiul obtinut prin automatizarea respectiva. De precizat faptul ca scorurile de evaluare in fiecare diagrama au fost dezvoltate ulterior pe baze euristice. Implementarea solutiilor software pentru a automatiza diversele sarcini consta, de fapt, intr-un proces iterativ, in care cea mai urgenta sarcina din diagrama construita anterior are prioritate in implementare. Avand in vedere ca toate sarcinile de pe o linie au urgente comparabile, poate fi necesara o analiza suplimentara a expertilor pentru o ordonare logica. In functie de aprecierea acestora, este posibil sa fie preferata sarcina avand cel mai mic cost sau, dimpotriva, cel mai mare beneficiu. In mod alternativ, este posibila transformarea problemei de tip multi-obiectiv intr-una cu un singur obiectiv, prin aplicarea functiei de penalizare, ce consta in determinarea coeficientului de schimb intre sarcini. In acest caz, cea mai urgenta sarcina este sarcina cu valoarea minima a functiei de penalizare. Odata ce procesul de selectare este finalizat, atat timpul necesar pentru implementarea solutiei software, cat si evaluarea intervalului aferent indeplinirii manuale sunt aproximate si comparate. Daca se dovedeste, de pilda, ca automatizarea sarcinii duce la cresterea productivitatii (aratand ca timpul necesar pentru implementarea software -ului si rularea acestuia este mai mic decat cel necesar unei abordari clasice) sau la imbunatatirea calitatii (evaluand cuantumul de erori aferente rezultatului final), expertii care realizeaza masuratorile marcheaza pasul finalizat si desfasoara o a doua iteratie. Aceasta are ca obiect cel de-al doilea element in ordinea urgentei, dupa care procesul descris anterior se reia. Pentru ordonarea corecta sarcinilor, datele utilizate au fost preluate din cadrul unor proiecte reale ale unor constructii cu utilizare diferita (rezidentiala si office), insa avand un profil arhitectural comun: turnuri dotate cu o platforma la nivelul solului si doua etaje subterane cu functie de parcare. Rezultatul final al cercetarii este constituit de realizarea unei digrame complexe, ce identifica la un nivel de maxima acuratete sarcinile care trebuie automatizate prioritar.
 
Evolutie a sistemelor de calcul pentru automatizarea sarcinilor complexe
O provocare suplimentara a fost constituita de certificarea cladirilor in conformitate cu standardul de case pasive, fapt ce a impus o evaluare aprofundata a pierderii totale de caldura prin anvelopa cladirii, precum si o identificare precisa a puntilor termice. In ceea ce priveste aceste verigi slabe, s-a pornit de la premisa inexistentei lor la nivelul fatadei, fiind acceptata prezenta in zonele acoperisului si subsolului. Procesul de cartografiere a sarcinilor necesar a fi automatizate a inclus, intr-o prima etapa, definirea tuturor obiectivelor individuale, calculul dimensiunilor si al numarului de punti termice identificate. Procesul se incadreaza din start in categoria activitatilor intens repetitive si predispuse la erori, deoarece implica un numar relativ mare de elemente de analizat. Pentru cresterea gradului de precizie, intregul demers a demarat in sistem clasic, prin determinari manuale pentru cateva zone reprezentative, pentru ca mai apoi sablonul astfel obtinut sa fie generalizat, obtinandu-se astfel o harta relativ precisa a fenomenului. Toate puntile termice posibile au fost identificate prin inspectarea acestei harti, fiecare avand alocat un cod specific, rezultat dintr-o formula legata de pierderea de caldura aferenta elementului in cauza. Astfel, a devenit posibila atat clasificarea, cat si tratamentul automatizat al fiecarei punti, iteratia finalizandu-se in momentul in care oportunitatile de cost/beneficiu dispar sau atunci cand dupa implementarea unei actiuni beneficiile masurate nu coincid cu rezultatele asteptate. In general, pentru astfel de proiecte, expertii recomanda alegerea sarcinii avand cel mai mic cost de automatizare, dat fiind faptul ca valorile celorlalte sunt similare in termeni de beneficii obtinute. In final, trebuie reiterata ideea ca, avand in vedere repetitivitatea sarcinilor automatizate, exista asteptarea ca nivelul de calitate obtinut in urma unui astfel de proces sa fie ridicat. Derularea manuala a unor sarcini repetitive poate duce la erori aleatorii, cum ar fi raportarea incorecta a lungimilor/numararii podurilor termice pe o foaie de calcul. Desigur, pentru definirea precisa a unui sistem functional de automatizare a proiectarii fatadelor sunt necesare cercetari suplimentare, la care sa participe ingineri cu o experienta extinsa in domeniu. Evaluarea calitatii se considera in continuare un atu, dar si o limitare, avand in vedere subiectivitatea umana. De asemenea, alte bariere actuale sunt legate de incapacitatea de a automatiza sarcinile care necesita rationamente complexe, pentru aceasta impunandu-se dezvoltarea unor tehnici noi de programare, precum si a unor biblioteci de date mai complexe.
 
TSV
rehau
ABONARE REVISTE
SISECAM
Editia
IANUARIE/FEBRUARIE 2024!
- pe site -
 

Autentificare

hospice doneaza
simonswerk left