Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Fereastra
Marti, 23 Iulie 2024
Hilti
Home - Stiri - Produse & Tehnologii - Fatadele adaptive reprezinta abordarea moderna centrata direct pe utilizator
Fatadele adaptive reprezinta abordarea moderna centrata direct pe utilizator
Produse & Tehnologii Publicat de Ovidiu Stefanescu 21 Iul 2023 06:04
Fatadele adaptive reprezinta sisteme multifunctionale de anvelopare care isi pot modifica functiile, caracteristicile sau comportamentul in timp, ca raspuns la conditiile-limita sau la cerintele de performanta in continua schimbare. Fiind una dintre evolutiile semnificative din industria peretilor cortina din ultimul deceniu, aceste elemente constructive ofera o solutie inteligenta ce poate reduce consumul de energie si creste confortul utilizatorilor intr-o cladire. Din punct de vedere ingineresc, tehnologiile avansate din categoria respectiva au ca scop sa imbunatateasca performanta generala a imobilului, generand in acelasi timp un mediu interior mai bun pentru utilizatori. Din pacate, investigatiile curente arata ca acest obiectiv nu este intotdeauna atins. Pentru a reduce decalajul de performanta, expertii incearca in prezent o schimbare de perspectiva in design, constand in tranzitia de la ipoteza centrata pe tehnologie la cea orientata catre om. Fatadele adaptive ofera un potential unic, desi proiectarea lor necesita o intelegere profunda a implicatiilor. 
 
Perceptia oamenilor asupra tehnologiei si adaptarea interfetelor de control
Aspectele complexe din punct de vedere al multifunctionalitatii designului fatadei implica o dualitate inerenta intre optimizarea performantei energetice a unei cladiri si asigurarea confortului utilizatorilor. Cele doua parti sunt inseparabile si interconditionate. Ca urmare a naturii lor aparent conflictuale, una ar putea fi usor trecuta cu vederea in favoarea celeilalte, ceea ce, din pacate, ar duce la un design net inferior din ambele puncte de vedere. La nivel mondial, au existat mai multe proiecte de cercetare care au incercat sa identifice noi modalitati de lucru si au dezvoltat tehnologii pentru a proiecta cladiri mai eficiente din punct de vedere energetic pentru un viitor mai sustenabil. Ideea tehnologiei salvatoare este pregnanta in ingineria constructiilor, dar uneori nu a fost luat in calcul interesul beneficiarilor. In practica, o cladire poate fi foarte eficienta din punct de vedere energetic, dar din cauza interferentei utilizatorilor cladirea este extrem de probabil ca ea sa nu atinga nivelurile de performanta energetica prescrise. Intrucat fatada este interfata dintre mediul exterior si cel interior, s-ar putea spune ca designul sau este cheia modelarii intregii performante a imobilului. Cu toate acestea, implementarea solutiilor de inalta tehnologie pentru reducerea consumului de energie nu ar trebui sa transforme fatada intr-o bariera intre interior si exterior, ceea ce ar crea spatii inchise ermetic in care fiecare aspect sa fie reglat prin sisteme HVAC. Dimpotriva, o astfel de structura de maxima importanta trebuie proiectata si integrata cu atentie cu sistemele de servicii, in care tehnologiile inteligente sa fie folosite ca instrumente pentru a oferi conditii de mediu interior optime, in armonie cu asteptarile utilizatorii si, totodata, asigurand un echilibru energetic cat mai bun. Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie adoptata o abordare centrata pe om in proiectarea fatadelor, mai degraba decat una orientata spre tehnologie. Asa-numitele sisteme inteligente creeaza noi cai pentru interactiunile utilizatorilor cu tehnologiile, iar asteptarile si experientele beneficiarilor se schimba odata cu acestea. O modificare de paradigma de la ocupantii care sunt subiecti pasivi intr-o cladire la participanti activi a inceput prin recunoasterea efectelor comportamentului ocupantilor asupra performantei energetice a cladirii. Desi in prezent se fac eforturi pentru a intelege si a simula mai bine comportamentele adaptive ale utilizatorilor, factorii de influenta din spatele acestor interactiuni si modul in care acestia afecteaza experienta utilizatorului sunt definiti doar la nivel teoretic. Se impune asadar realizarea unor studii interdisciplinare suplimentare, care sa investigheze satisfactia si comportamentul utilizatorilor, perceptia oamenilor asupra mediului construit si proiectarea orientata catre utilizator a interfetelor de control.
 
Designul de interactiune, un concept utopic, dar care se poate ajusta
Exista multi factori care afecteaza si modeleaza in acelasi timp experienta utilizatorilor intr-o cladire. Sentimentul de confort (sau disconfort) determinat de efectele factorilor ce tin de mediul interior si/sau exterior, conditiile spatiale, precum si parametrii individuali legati de utilizatorul insusi sunt elementele principale care ar putea fi amintite. Nu doar confortul, ci si perceptia generala a utilizatorului fata de interactiunile cu fatada cladirii si/sau cu sistemele de servicii sunt parti importante ale experientei de locuire. Chiar daca fatada are un impact semnificativ in modelarea mediului interior, pare sa existe o lipsa de intelegere a efectelor acesteia asupra experientei generale a utilizatorului. De aceea, comportamentul utilizatorilor reprezinta unul dintre factorii-cheie care influenteaza proiectarea unei cladiri, optimizarea performantei si simularea energiei. In cazul fatadelor adaptive, cu sistemele lor inteligente si dinamice de automatizare, s-ar putea spune ca interactiunile dintre fatada si utilizator devin si mai semnificative. Dintr-o perspectiva inginereasca, posibilitatea de a schimba proprietatile fatadei ar spori performanta acestora - prin oferirea de raspunsuri dinamice la stimuli externi in continua schimbare, dar acest caracter dinamic ar adanci decalajul de performanta. O perspectiva holistica este necesar a fi construita pe conceptul experientei utilizatorului, care acopera toate simturile umane, emotiile, comportamentele si interactiunile cu fatada si/sau mediul. In opinia unor experti consacrati, designul centrat pe om este procesul care asigura ca proiectele se potrivesc cu nevoile si capacitatile oamenilor carora le sunt destinate. Cu alte cuvinte, este o filozofie care incepe cu intelegerea oamenilor, pentru a sprijini proiectarea unui produs/sistem util, utilizabil, placut si semnificativ. Evolutia conceptului a inceput cu luarea in considerare a ergonomiei utilizatorilor. Ulterior, a avut loc o evolutie in directia eficientei si satisfactiei obtinute intr-un context specificat de utilizare. A urmat luarea in considerare a emotiilor, comportamentelor si experientelor utilizatorilor, care au devenit parte a abordarii, proces cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de "design de interactiune". Ulterior, specialistii in proiectare au cartografiat diferitele abordari centrate pe om in practica designului si au definit mentalitatea designerului prin prisma priceperii tehnice sau a gradului de participare/adoptare. Mentalitatea participativa are in centrul sau ideea de parteneriat cu utilizatorii, care sunt implicati activ in procesul de design inca din fazele sale incipiente. Aceasta constituie o modalitate de a se asigura ca proiectarea va corespunde nevoilor acestora, insa, din pacate, exista bariere operationale care impiedica transpunerea in practica pe scara larga a unei asemenea abordari. Cu toate acestea, feedback-ul si comunicarea intre partile interesate (utilizatori si designeri) sunt evidentiate ca fiind cheia unei abordari constructive. 
 
Armonizare intre nivelul de automatizare si posibilitatile de control manual
Fatadele adaptive cu sistemele lor inteligente de automatizare au un mecanism complex de modificare a caracteristicilor, prin crearea unui raspuns artificial la anumite impulsuri, pornind de la o schimbare a conditiilor de mediu. In cazul unei abordari atotcuprinzatoare a designului fatadelor, s-ar putea spune ca provocarea actuala este de a gasi o solutie eficienta din punct de vedere energetic, care sa creeze, de asemenea, o experienta pozitiva pentru utilizator. Pentru a face fata acestei complexitati, fatadele adaptive ofera o oportunitate unica. Expertii pornesc de la ipoteza ca exista o veriga lipsa elementul constructiv de anvelopare. Functionarea acestuia din urma prin intermediul automatizarii ar trebui sa ia in considerare factorii umani ca agenti/stimuli, alaturi de factorii de mediu. In plus, sistemele de automatizare ar trebui sa fie proiectate pentru a se armoniza cu comportamentul utilizatorilor si sa invete din acesta, luand in calcul efectele sale indirecte. Doar daca aceste obiective ar fi atinse, fatadele adaptive si-ar atinge potentialul maxim. Tehnologiile curente au potentialul de a reduce semnificativ consumul de energie al cladirilor, asigurand implicit o influenta profunda asupra satisfactiei utilizatorilor. Performanta in termeni de confort si energie este insa puternic dependenta de modalitatile dinamice de functionare, iar sistemul de automatizare alaturi de utilizator indeplineste functia de a manipula modificarea conditiilor de mediu interioare, modificand astfel direct si/sau indirect experienta utilizatorului. Fiecare tehnologie de fatada adaptiva (cum ar fi sistemele mobile de umbrire, geamurile electrocromice, materiale cu schimbare de faza, sistemele de izolatie dinamica, fatade multifunctionale) necesita o abordare unica, deoarece ofera moduri diferite de interactiune cu utilizatorul si pot avea efecte diverse asupra satisfactiei acestuia. In ceea ce priveste o abordare de proiectare centrata pe om, studiile existente si abordarile de modelare a performantei se limiteaza la a considera factorii de mediu ca agent principal al schimbarii, lipsind astfel relatia cu factorul umani si experienta utilizatorului. De aceea, una dintre problemele-cheie care trebuie solutionata este echilibrul dintre automatizare si controlul utilizatorului. Fatadele adaptive controlate de un sistem inteligent de automatizare ar putea fi proiectate pentru a prezice un posibil rezultat al disconfortului si a actiona in numele utilizatorilor pentru a modifica conditiile de mediu interioare. Cu toate acestea, exista si studii care indica faptul ca utilizatorii sunt mai multumiti si mai productivi atunci cand li se ofera un anumit grad de control. Acest aspect deschide discutia cu privire la cat de mult control ar trebui permis, avand in vedere performanta energetica a cladirii. Educarea utilizatorilor si imbunatatirea mecanismului de feedback ar fi modalitatile optime de a gestiona decalajul de performanta dintre consumul de energie prognozat si cel real al cladirii. Desigur, un element care ar mai trebui luat in calcul este cel legat de eterogenitatea comportamentului uman, din acest punct de vedere o solutie fiind aceea a definirii unor tipologii generale.
 
rehau
ABONARE REVISTE
TSV
SISECAM
Editia
IUNIE/IULIE 2024!
- pe site -
 

Autentificare

hospice doneaza
simonswerk left