Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Sectorul constructiilor, identificat ca fiind unul dintre cei mai mari producatori de deseuri provenite atat din activitatea de edificare, cat si din cea de demolare (denumite in mod generic CDW), precum si unul dintre cei mai mari consumatori de energie, necesita masuri eficiente si solutii aplicabile pentru a face fata provocarilor actuale de sustenabilitate. Reciclarea in bucla inchisa a CDW, integrata cu promovarea pe scara larga a cladirilor de inalta performanta energetica, reprezinta provocari reale pentru intregul sector analizat, unde lipsa sistemelor de anvelopare eficiente in materie de limitare a deseurilor, care sa fie simultan eficiente din punct de vedere energetic, este considerata a fi una dintre principalele bariere in calea dezvoltarii sale durabile. De aceea, expertii incearca sa ofere o solutie optima pentru abordarea problemelor mentionate anterior, o posibila rezolvare fiind constituita de panourile prefabricate destinate executiei fatadelor ventilate, realizate din straturi izolante de beton pe baza de CDW reciclat. 

 

Rezultatele unor cercetari mai ample confirma faptul ca se poate inlocui un procent ridicat (aproape 50%) din agregatul natural grosier cu CDW reciclat, in vederea producerii de beton cu proprietati excelente din punct de vedere mecanic, higrotermic si al andurantei. Translatarea de la nivelul de cercetare de laborator si de optimizare a materialului la cel de produs propriu-zis folosit pe santier, cu alte cuvinte dezvoltarea si testarea unui panou de fatada ventilat, a demonstrat deja ca este fezabila producerea unui sistem modular de placare a fatadelor, care indeplineste toate cerintele de performanta pentru anumite tipuri de produse pentru constructii (atat referitor la declaratia de performanta, cat si la marcajul CE). Mai mult, rezultatele monitorizarii pe teren a consumului de energie si a higrotermiei la nivelul intregii cladiri arata fara dublii faptul ca asemenea solutii sunt potrivite pentru a fi utilizate la anveloparea unor imobile pentru care se aplica exigente ridicate din punct de vedere al criteriilor de sustenabilitate.

 

Industria constructiilor este unul dintre cele mai mari sectoare economice din lume, numai in Europa angajand 18 milioane de specialisti si generand circa 9% din PIB-ul continental. Impactul activitatilor intensive din sector asupra mediului natural constituie o problema care nu mai este necesar sa fie supusa dezbaterilor. Faptul ca pe batranul continent, in prezent, 30% din trafic, 40% din consumul de energie si 50% din resursele materiale preluate din natura sunt legate de constructii, iar un procent cuprins intre 30% si 50% din productia de deseuri provine din sectorul respectiv este bine cunoscut, ceea ce a determinat ca dezvoltarea durabila atat in acceptia sa energetica, cat si in cea ecologica, sa devina o prioritate strategica a actiunilor politice si industriale. Prin obligatiile impuse in EPBD, in directiva europeana privind promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile si in initiativa de decarbonizare a sectorului constructiilor pana in anul 2050, s-a impus o sarcina deosebit de dificila industriei de profil, care se confrunta actualmente cu cea mai semnificativa schimbare de paradigma din istoria sa. Cladirile cu performante ridicate de energie, cum sunt nZEB, au devenit imperative. Consumul de energie ar trebui acoperit intr-o masura foarte mare din surse regenerabile, produse inclusiv la fata locului sau in apropiere. Definitia data de EPBD pentru respectivele constructii este pur teoretica, iar fiecare stat membru al UE este obligat sa isi defineasca propriile cerinte NZEB (energie primara anuala, cerere anuala specifica de energie termica etc.) in raport cu contextul dat (conditii climatice, traditia in constructii, analiza de optimizare a costurilor etc.). Realizarea cladirilor cu performante energetice sporite necesita o schimbare a principiilor traditionale din proiectare si constructie. Acest lucru este posibil numai daca imobilul este abordat ca un sistem dinamic, aflat in interactiune constanta cu mediul extern si al carui obiectiv principal este de a oferi utilizatorilor un nivel ridicat de confort si un climat interior sanatos. In plus, schimbarea principiilor stabilite necesita analiza atenta a impactului asupra mediului si a costurilor sale de operare pe parcursul intregului sau ciclu de exploatare, cu accent deosebit pe sustenabilitatea materialelor, a elementelor din anvelopanta, a sistemelor termotehnice si a cladirii in ansamblul sau. 

 

Interactiunea dintre mediul exterior si cel interior are loc prin fatada, care, ca participant activ la procesele de transfer de caldura, aer si umiditate - HAM (sau performanta higrotermica), este direct expusa factorilor climatici agresivi si trebuie sa respecte conditii stricte de rezistenta. Intre 75% si 90% din daunele inregistrate la imobile sunt cauzate de umiditate, ceea ce indica o data in plus necesitatea de a prevedea si asigura performanta higrotermala dinamica optima a invelisului in timp util, in special in cazul noilor sisteme de anvelopare, realizate din materiale inovatoare. Prin incurajarea reducerii utilizarii surselor naturale de energie neregenerabile, Europa sprijina procesul de limitare a generarii de deseuri, precum si pe cel de reutilizare si reciclare a acestora, intr-un sistem cu bucla inchisa. Aceasta este, in viziunea Comisiei Europene, una dintre pietrele de temelie ale economiei circulare. Reutilizarea deseurilor implica, de obicei, folosirea aceluiasi material sau produs de mai multe ori pentru aceeasi functie sau pentru alta. Daca deseurile nu pot fi reutilizate, ar trebui luata in considerare reciclarea. Intr-un sistem de reciclare cu bucla inchisa, materialul reciclat il poate inlocui pe cel original si poate fi utilizat in structura unor tipuri de produse identice, reducand astfel cantitatea de deseuri. In ceea ce priveste deseurile din constructii si demolari (CDW), legislatia comunitara a stabilit deja obiectivul pentru pregatirea a 70% din deseuri pentru refolosire, reciclare si alte recuperari la nivelul tuturor statelor membre. Recicland deseurile de constructie si folosindu-le pentru a produce un nou material, acestea devin o resursa si contribuie la adaugarea de valoare. Betonul este cel mai utilizat produs artificial din lume. Aproximativ 4,7 tone de beton sunt produse in fiecare an pe cap de locuitor (aproximativ 33 miliarde de tone pe an), iar cifra respectiva creste de la un an la altul. Agregatul reprezinta 60 - 80% din volumul si 70 - 85% din greutatea betonului si, prin urmare, este clar ca exista un potential imens pentru incorporarea CDW. Betonul produs cu agregat din CDW reciclat se numeste beton agregat reciclat (RAC), cladirile construite prin intermediul acestuia putand fi percepute ca banci de materiale, intrucat asigura reducerea amplorii excavarii de resurse naturale si ofera solutii in bucla inchisa pentru CDW cu valoare adaugata.

 

Un obiectiv curent al echipelor de cercetatori este acela de a exploata cunostintele actuale pentru a examina posibilitatile si limitarile utilizarii RAC la realizarea fatadelor cladirilor performante. Durabilitatea anvelopei este data inclusiv de utilizarea semnificativ redusa a resurselor naturale (agregate naturale). Mai mult, dupa finalizarea perioadei de exploatare, straturile de beton ale panoului pot fi zdrobite si utilizate ca agregat reciclat pentru producerea de panouri noi. Rezultatele cercetarilor realizate pana in prezent indica faptul ca agregatul reciclat are o influenta pozitiva asupra proprietatilor higrotermice ale betonului, imbunatatind performanta termica si contribuind la o proprietati net imbunatatite in ceea ce priveste transferul de vapori. Optiunea pentru un sistem de fatada autoportanta, care nu indeplineste un rol structural activ, combinata cu avantajele prefabricarii, reprezinta confirmari ale faptului ca solutia respectiva are sanse mari de implementare in practica. Abordarea respectiva incurajeaza schimbarea de paradigma din industria de profil, asigurand reorientarea sa catre sustenabilitate in materie de resurse si eficienta energetica. Primele incercari in domeniul productiei de sisteme de placare din RAC au avut loc in urma cu un deceniu si au fost incununate de succes, izolarea dintre elementele din beton si structura cladirii realizandu-se din vata minerala fara formaldehide si proiectarea unui strat de aer ventilat natural, caracteristic mai degraba sistemelor de panouri compozite decat celor din beton. Cea mai recenta dezvoltare din domeniu, care probeaza interesul expertilor pentru astfel de solutii este constituita de elementele de fatada din beton-carbon ce incorporeaza materiale izolatoare pe baza de aerogel! Desigur, analiza cost-beneficii nu este actualmente in favoarea acestei solutii, insa in timp ea s-a putea dovedi fezabila.

 

Folosirea RAC in cladirile moderne ce respecta indicatorii de sustenabilitate reprezinta o alternativa dezirabila, care are toate sansele sa intre in paradigma economiilor de scara din sectorul constructiilor, pe termen mediu si lung. In perioada urmatoare, eforturile de cercetare se indreapta in directia proiectarii deschiderilor cavitatilor de aer din cadrul sistemelor si a testarii impactului acestora asupra ventilatiei in zona interstitiala. O analiza de clima va fi, de asemenea, efectuata pentru a evalua aplicabilitatea panourilor respective in diferite conditii climatice.