Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Fereastra
Miercuri, 17 Iulie 2019
GHID de INSTALARE
Home - Stiri - Produse & Tehnologii - STICLA float, un material cu potential ridicat de reciclare si reutilizare
STICLA float, un material cu potential ridicat de reciclare si reutilizare
Produse & Tehnologii Publicat de Ovidiu Stefanescu 25 Sep 2018 07:10
In sectorul constructiilor, sticla arhitecturala plana este integrata, de regula, in structura ferestrelor, usilor, fatadelor cortina, acoperisurilor, oglinzilor etc. Acest tip de material difera in mod esential de variantele utilizate pentru fabricarea de recipiente, precum si de fibra de sticla (folosita in telecomunicatiile optice si in aplicatiile de termoizolare), cea mai mare parte a productiei realizandu-se prin asa-numitul procedeu float (de „plutire” in baie de staniu), iar doar un procent infim (sub 3% la nivel mondial) se executa prin procedeul clasic de „tragere”. Procesarile ulterioare sunt multiple si includ: laminarea, acoperirea (sputerizarea) cu diferiti oxizi metalici, securizarea etc. In anii ’40 a inceput sa se dezvolte conceptul de vitrare dubla, impus de necesitatea de termoizolare a incintelor, dar adevarata dezvoltare in directia respectiva a avut loc in Europa Occidentala si SUA incepand cu 1970.
 
Productia se adapteaza rapid, iar capacitatile sunt sensibile la ciclurile economice
Date recente arata ca la finele primului deceniu al secolului curent, la nivelul Uniunii Europene sticla plata avea o pondere de o treime din totalul productiei continentale, capacitatea de procesare fiind de 12 milioane de tone anual. La momentul respectiv, aceasta categorie de material era folosita in proportie de 85% in industria constructiilor, care avea un consum mediu de 10 milioane de tone. Cererea s-a dezvoltat in mod natural, ca urmare a aparitiei trendurilor arhitecturale care au impus o majorare a suprafetelor transparente aflate in structura anvelopantelor constructiilor moderne. Nu trebuie neglijat insa faptul ca produsul in cauza se caracterizeaza printr-o cerere extrem de sensibila la ciclurile economice, pe fondul dependentei aproape complete de evolutia activitatii din domeniul constructiilor. Practic, dupa finalizarea celei mai recente crize economice, din cele 60 de linii de sticla float amplasate in 16 state din Europa, 15 isi sistasera operatiunile de productie, iar tendinta se va mentine si in viitor, fiind completata cu procesul de mutare treptata a unitatilor inspre zonele de est ale continentului. Cu toate acestea, in prezent trei sferturi din productie se realizeaza in Germania, Franta, Italia, Belgia, Marea Britanie si Spania. In Europa Centrala si de Est productia este concentrata in Polonia si Cehia, existand insa unitati importante inclusiv in Ungaria, Bulgaria si Romania. Interesant este faptul ca zona comunitara este „flancata” de 31 de fabrici care isi desfasoara activitatea in statele adiacente (Federatia Rusa, Ucraina, Turcia, Orientul Mijlociu, Egipt, Tunisia si Algeria).
 
Avantaje ecologice majore prin refolosirea deseurilor de sticla in productie
La momentul actual, in faza de constructie a unui imobil, generarea deseurilor se realizeaza la o intensitate destul de scazuta, cea mai mare parte a materialelor de reciclat avand ca sursa fie procesul de inlocuire la momentul finalizarii perioadei de exploatare, care cade in sarcina distribuitorilor sau companiilor specializate in montaj, fie cel de demolare. Deseurile de sticla float (de regula, incluzand particule supuse unor diverse tratamente) constituie o sursa de materiale pentru diferite sectoare industriale, cum ar fi cel de productie a vatei minerale (unde sticla poate atinge o pondere de 80%) sau cel de ambalare (in care procentul anterior este de aproape 90%). In ceea ce priveste segmentul de productie a sticlei plane, proportia respectiva scade in mod simtitor, avand in vedere necesitatea ca in proces sa fie folosita o materie prima cu un grad ridicat de puritate. Conform estimarilor curente, intre 25% si 50% din cantitatea totala de deseuri respecta conditiile impuse, dar nu este exclus ca limita respectiva sa fie depasita. O alta aplicatie interesanta este reprezentata de realizarea straturilor de suport (microparticule din sticla incorporate in masa vopselelor care le confera calitati retro-reflexive, similare celor folosite in realizarea marcajelor auto). In fine, sticla reciclata mai poate fi folosita ca agregat pentru materialele de pavare sau ca umplutura a santurilor, in aceste cazuri restrictiile legate de puritate fiind aproape inexistente. Avantajele adaugarii de cioburi in cuptoarele in care este topita sticla sunt recunoscute de specialisti, intrucat folosirea unei tone de astfel de aditivi duce la economisirea a 1,2 tone de materii prime, incluzand 850 kg de nisip. In termeni generali, fiecare crestere cu 10% a cantitatii de cioburi adaugate va avea ca efect obtinerea unor economii energetice de 2% - 3% in cadrul procesului de topire, iar folosirea unei tone de astfel de deseuri determina o diminuare cu 0,3 tone a emisiilor de dioxid de carbon. Desigur, trebuie avut in vedere si faptul ca impactul ecologic se afla in stransa legatura si cu distantele pe care trebuie transportat materialul, de la locul de disponibilizare la cel de reutilizare.
 
Solutii pentru cresterea gradului de reutilizare
In pofida faptului ca se caracterizeaza printr-un nivel inalt de reciclabilitate, deseurile din sticla, cum ar fi cele rezultate din procesele de inlocuire si demolare, nu sunt aproape niciodata regasite in produsele noi. Concret, in cazul demolarilor, sticla este amestecata cu alte materiale de constructii si recuperata impreuna cu acestea, fiind folosita la lucrari de infrastructura, unde calitatile sale sunt in mod minimal exploatate. Resturile de sticla float au in prezent o valoare de piata foarte scazuta - fenomen generat de lipsa unui cadru organizat de colectare si a unor sisteme moderne de tratare, care sa transforme resursa respectiva intr-o materie prima cu adevarat valoroasa pentru industria de profil. Dupa consultarea expertilor din cadrul Federatiei europene a companiilor specializate in reciclarea sticlei, au rezultat concluzii interesante cu privire la sistemele actuale si viitoare de distributie a deseurilor din respectiva categorie de materiale. Practic, s-a ajuns la urmatoarele trei concluzii. Prima este aceea conform careia calitatea cioburilor de sticla poate afecta eforturile de reciclare, iar refolosirea sa ca agregat, mai ales in cazurile in care nivelul de contaminare este ridicat, nu este acceptata de centrele de tratare. Al doilea impediment este ca aceste din urma entitati economice nu detin date cu privire la trasabilitatea materialelor, neavand nici macar informatiile de baza care sa confirme sursa (demolare, renovare, provenienta din sectoare rezidentiale etc.). Astfel, deseori deseurile sunt stocate intr-o maniera colectiva, fiind sanse mari ca acestea sa fie amestecate cu materiale avand alte origini. Implicatiile in acest caz sunt profunde, iar o solutie fezabila ar fi aceea a optimizarii costurilor de transport pentru a asigura colectarea intr-o maniera ordonata si rationala a deseurilor. In fine, pentru o mai buna comunicare de-a lungul lantului format intre centrele de tratare, santiere/centrele de management al proiectelor si fabricantii de sticla este necesara o majorare a volumelor de produse reciclate, care ar duce inclusiv la optimizarea proceselor si la limitarea riscurilor de refuzare la tratament.
 
Operatiunile de reabilitare - surse majore ale deseurilor din sticla
Cele mai recente studii de caz releva faptul ca operatiunea de cuantificare exacta a cantitatii de deseuri din sticla la nivelul Uniunii Europene este aproape imposibila, fara a apela la aproximari destul de vagi pe baza datelor furnizate de autoritatile statelor membre, la fel cum sunt dificil de analizat oportunitatile si barierele existente in calea proceselor de colectare si reciclare, fara a lamuri cu exactitate care sunt mecanismele care functioneaza sau nu in tarile membre ale UE. Pentru a realiza o ponderare acceptabila a datelor, au fost alese principalele state care se constituie in surse majore de deseuri din sticla (Franta, Germania, Italia, Olanda, Polonia si Marea Britanie), considerandu-se relevante atat prin prisma eterogenitatii din punct de vedere geografic, cat si prin cea a diferentelor relevante in ceea ce priveste Produsul Intern Brut (PIB). Din analiza realizata a rezultat ca in Franta, de exemplu, 73% din sticla float comercializata este vanduta pentru realizarea unor operatiuni de reabilitare, acest indicator fiind de 60% in Germania, Olanda si Marea Britanie, de 55% in Italia si de 65% in Polonia. Se poate presupune asadar ca la nivelul UE-28, sticla float este folosita in proportie de 60% pentru renovari. Mai mult, in ceea ce priveste raportul dintre suprafata vitrata si cea utila a imobilelor rezidentiale, acesta este de 72% in Europa de Vest, in vreme ce in estul continentului aceasta cota este de 76%. In Franta dintr-o medie anuala de 12 milioane de ferestre vandute, circa 8 miloane de unitati au ca destinatie reabilitarile constructiilor existente, iar 80% dintre noile elemente de tamplarie inlocuiesc ferestre care aveau initial o singura foaie de sticla. De aici rezulta obtinerea unei cantitati de 77.000 de tone de deseuri din sticla anual, rezultate doar din operatiunile realizate la imobilele rezidentiale, la care se adauga alte 59.000 de tone aferente altor tipuri de constructii. Dupa cum se observa, cantitatile sunt cu adevarat importante si, de aceea, se impune in viitor o abordare mult mai responsabila in ceea ce priveste colectarea si reciclarea, cu atat mai mult cu cat, asa cum se arata anterior, impactul ecologic si energetic este major, iar beneficiile ce pot fi obtinute printr-o strategie rationala sunt maxime.
 
13820 de articole in baza de date
 

Autentificare

Revista Fereastra editia nr. 143 (Iunie-Iulie 2019)
Conferinta EURO-Fereastra - 2019
GHID de INSTALARE
hautau 2017
hospice 2%
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2018-2019 & Perspective 2020-2023
SIMONSWERK
24 iul 2019 Best Practices in Roma... Bucuresti, RO
10-12 sep 2019 Composites Europe 2019 Stuttgart, GE
18-19 sep 2019 IEAS 2019 Bucuresti, RO
18-22 sep 2019 BIFE-SIM - Mobila, dec... Bucuresti, RO
21-22 sep 2019 PHI - 23'st Internatio... Gaobeidian, CN
23-25 sep 2019 EXPOAPA - Danube Easte... Bucuresti, RO
23-27 sep 2019 CERSAIE Bologna, IT
01-04 oct 2019 VITRUM Milano, IT
04-06 oct 2019 TNI - Targul National ... Bucuresti, RO
09-11 oct 2019 ROSENHEIM Window & Fac... Rosenheim, DE
09-11 oct 2019 Conferinta Nationala d... Sinaia, RO
17 oct 2019 PPTT: Specialistii fer... Iasi, RO
23 oct 2019 Smart Governance for S... Bucuresti, RO
23 oct 2019 SMART Cities of Romani... Bucuresti, RO
24 oct 2019 7th Annual EuropaPrope... Warszawa, PL
25 oct 2019 DEVO - Large Developer... Bucuresti, RO
30-03 nov 2019 INDAGRA - Targ interna... Bucuresti, RO
31 oct 2019 Industry Expo & B2B Me... Arad, RO
04-08 nov 2019 BATIMAT Paris, FR
05-08 nov 2019 DEMO Metal Brasov, RO
06-07 nov 2019 RoBuild - Conferences ... Bucuresti, RO
06-07 nov 2019 Architect@work Munich, DE
07 nov 2019 PREFBETON: Solutii pre... Bucuresti, RO
07 nov 2019 PPTT: Specialistii fer... Cluj-Napoca, RO
25-28 nov 2019 THE BIG 5 - Internatio... Dubai, SA
28-29 nov 2019 RENEXPO InterHydro Salzburg, AT
28 nov 2019 PPTT: Specialistii fer... Bucuresti, RO
04-05 dec 2019 Architect@work Düsseldorf, DE
14-18 ian 2020 SWISSBAU Basel, CH
15-17 ian 2020 POLYCLOSE - Ferestre s... Gent, BE
04-07 feb 2020 BUDMA - Construction a... Poznan, PL
06-09 feb 2020 BAUEN & Wohnen Salzburg, AT
18-21 feb 2020 BAUTEC Berlin, DE
20-23 feb 2020 BAUEN & Energie Viena, AT
25-28 feb 2020 Bulgaria Building Week Sofia, BG
26-29 feb 2020 IBF - Targul Internati... Brno, CZ
29-08 mar 2020 BATIBOUW - Exhibition... Bruxelles, BE
04-07 mar 2020 PENCERE - Instanbul Wi... Instanbul, TR
04-07 mar 2020 DOOR EXPO Instanbul, TR
04-06 mar 2020 WORLD Sustainable Ener... Wels, AT
04-07 mar 2020 EURASIA Glass Fair Instanbul, TR
06-08 mar 2020 Energiesparmesse World... Wels, AT
08-13 mar 2020 LIGHT & BUILDING - Teh... Frankfurt, DE
17-20 mar 2020 MOSTRA CONVEGNO Expoco... Milano, IT
18-21 mar 2020 FENSTERBAU FRONTALE - ... Nürnberg, DE
20 mar 2020 15th Annual EuropaProp... Bucuresti, RO
01-05 apr 2020 CONSTRUMA - Echipament... Budapesta, HU
09-12 apr 2020 ROMTHERM - Expozitie ... Bucuresti, RO
09-12 apr 2020 MOBILA Expo 2020 Bucuresti, RO
09-12 apr 2020 CONSTRUCT-AMBIENT EXPO... Bucuresti, RO