DEZASTRELE naturale si ansamblurile de tamplarie termoizolanta |
Punct de vedere
Publicat de Ovidiu Stefanescu
28 Ian 2016 09:14
|
Probabil ca eforturile editoriale depuse de-a lungul timpului pentru a arata felul in care autoritatile din statele "normale" ale Uniunii Europene reactioneaza la calamitatile naturale au fost de-a dreptul inutile. Companiile locale, sustinute de o legislatie incompleta si rareori aplicata in litera si spiritul ei, continua sa promoveze solutiile de compromis, acele "spoieli" prin care sa induca falsa idee de calitate si conformitate, fara ca nimeni sa se gandeasca la consecinte, altfel, previzibile. Dar de ce ar fi acest lucru imposibil intr-un loc in care oricine (chiar cu sprijinul autoritatilor competente si in conditii de deplina legalitate) poate sa isi construiasca o casa in lunca unui rau si apoi sa se mire ca i-a luat-o apa si, culmea insolentei, sa mai solicite si despagubiri (pe care chiar le primeste, intr-o forma sau alta)? Ce importanta mai are daca o fereastra rezista la presiunea apei provenite dintr-o inundatie, in conditiile in care aceasta nu asigura nici macar conditiile minime de etanseitate la aer? Problema nu ar fi atat de grava intr-o tara in care vantul bate prin lufturile dintre pereti, daca lipsa performantei nu ar afecta direct cerintele esentiale ale constructiilor, mai ales pe cele de rezistenta si stabilitate. Este imposibil de raspuns la intrebarile: "Cate fatade cortina moderne ar rezista la un seism puternic?" sau "Cate ferestre montate doar in spuma poliuretanica s-ar desprinde in asemenea conditii?". Lipsa completa de profesionalism (tolerata de legiuitori) in ceea ce priveste operatiunile de instalare, utilizarea unor materiale necorespunzatoare, nerespectarea exigentelor standardelor armonizate cu privire la caracteristicile sistemelor folosite - toate acestea vor avea consecinte dezastruoase. Insa in Romania principiului "merge si asa", se aplica si dictonul "multi vad, putini cunosc". Si, astfel, se ajunge la pereti cortina incendiati de la o simpla diferenta de potential, anvelopante ale caror elemente vitrate cedeaza rapid la diferente de temperatura etc. Toate acestea intamplandu-se in absenta unor provocari naturale din categoria dezastrelor! S-a gandit oare cineva cate substante toxice letale emite cantitatea exagerata de spuma poliuretanica folosita pentru a umple rosturile imense dintre ramele ferestrelor si zidarie, atunci cand este supusa actiunii focului? Un contraargument naiv ar fi acela ca zona respectiva este protejata de tencuiala, neglijandu-se complet insa contactul direct cu materialul inflamabil din care este realizata tamplaria. Poate calcula un "expert" autohton cate victime poate face un panou vitrat desprins din structura fatadei cortina in cazul unui seism, in conditiile in care acesta nu este securizat (cum este cazul majoritatii cladirilor din Romania)? Nu ar fi mai bine ca energia consumata in lamentari inutile dupa consumarea evenimentului sa fie utilizata, in mod constructiv, pentru a elimina cauzele generatoare (la costuri mult mai mici decat cele presupuse pentru indepartarea efectelor acestora)? Din pacate, demersul acesta este destul de costisitor si noi suntem prea saraci pentru a fi rationali, iar intr-un areal de indiferenta, combinata, in mod letal, cu ignoranta au succes doar cei care exploateaza slabiciunile respective. Las' ca merge si-asa, noi sa fim sanatosi!
|