Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

In ultima vreme, a fost inregistrat un efort vizibil al sectorului global al constructiilor de a genera mai multe sustenabilitate si circularitate in proiectare, in vederea alinierii la cerintele legislative actualizate, cum ar fi Green Deal. Este de notorietate faptul ca utilizarea de materiale de etansare siliconice contribuie in mod decisiv la obtinerea unei bune etanseitati la aer si impermeabilitati la apa, asigurand economisirea de energie, reducerea emisiilor de carbon in exploatare a unei fatade si, implicit, adaptarea la exigentele dezvoltarii durabile. De asemenea, materialele siliconice pot contribui si in alte planuri la proiectarea sustenabila, unul dintre acestea fiind legat de eficienta materialelor. Practic, asamblarea cu silicon duce la o diminuare drastica a utilizarii resurselor, cum ar fi aluminiul folosit pentru executia structurii de suport a fatadelor cortina. Siliconii sunt, totodata, mai usor de dezasamblat la sfarsitul perioadei de exploatare si permit o recuperare imbunatatita a sticlei, ceea ce este esential in procesele de reciclare si reutilizare.

 

Prin lipirea siliconica a unitatilor de geam termoizolant pe un cadru metalic, combinata cu utilizarea unor garnituri de mare performanta pentru prevenirea infiltratiilor, se garanteaza un grad ridicat de etanseitate, precum si un nivel optim de eficienta energetica, care reduce costurile de exploatare. Spre deosebire de substantele chimice organice, sistemul pe baza de siliconi nu necesita inlocuirea pe durata de exploatare a anvelopantei vitrate. In mod suplimentar, acesta contribuie la obtinerea unei bune calitati a aerului interior, datorita continutului redus de compusi organici volatili (VOC). Factorul decisiv care contribuie la incorporarea carbonului intr-un material siliconic este constituit de productia principalului ingredient, respectiv siliciul metalic, care are o pondere de 60% in bilant. Procesul de fabricatie, care era initial intensiv din punct de vedere energetic a fost decarbonizat in mod semnificativ, prin utilizarea de energie regenerabila de tip hidro si fotovoltaic. Celelalte elemente necesare pentru productie, cum ar fi nisipul (dioxidul de siliciu), aschiile de lemn sau carbunele pe baza de lemn sunt, de asemenea, obtinute in mod durabil. Instalatiile intermediare pentru productia de polimeri si unitatea de finisare in care este fabricat produsul finit beneficiaza, la randul lor, de introducerea de tehnologii cu un consum energetic limitat. Aceste eforturi combinate permit o diminuare semnificativa a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) ale etansantilor siliconici destinati asamblarii geamurilor structurale, fabricarii panourilor vitrate termoizolante sau etansarii jonctiunilor. 

 

Asigurarea comparabilitatii performantelor termice si structurale prin selectarea unor profile de cadre cu o latime vizibila si o adancime constructiva similara si a unor panouri IGU identice face posibila cuantificarea cantitatii suplimentare de aluminiu utilizat la un sistem clasic, fata de cel in care se folosesc sigilanti siliconici sustenabili. Trebuie subliniat faptul ca beneficiile obtinute se multiplica aproape exponential si nu se rezuma la obtinerea de economii in planul profilelor din care este realizata structura de sustinere a peretilor cortina. Este bine cunoscut faptul ca lipirea unui element rigid, cum ar fi sticla, pe unul mai flexibil transfera rigiditatea primului catre cel de-al doilea. Acest fenomen este mai pronuntat in cazul ferestrelor rezidentiale executate cu sisteme din PVC, datorita functiilor specifice de deschidere si inchidere. In cazul respectiv, prin introducerea unor bare de ranforsare din diferite materiale se evita riscurile, mai ales atunci cand este vorba de ansambluri de dimensiuni mai mari in care unitatile IGU sunt lipite de profile. O clauza speciala prevazuta in standardul de fatade cortina EN 13830 permite proiectantilor sa dovedeasca efectul solutiilor compozite prin metode avansate de calcul si sa evite, astfel, utilizarea unor materiale mai rigide in cazuri de incarcare specifice, cum ar fi zonele de colt. In plus, produsele de etansare aplicate pe suport umed nu necesita inlocuire, fapt de asigura economii suplimentare in ceea ce priveste materialele.

 

Expertii din domeniul fatadelor cortina - ingineri, proiectanti, arhitecti si antreprenori specializati, precum si specialistii activi in industria de aprovizionare cu materiale - trebuie sa se familiarizeze cu utilizarea unor materiale de inalta inginerie. Acestea, combinate intr-un design hibrid, au calitatea de a asigura obtinerea unor performante optime. De exemplu, energia pentru sistemele de incalzire si racire a fost redusa in mod semnificativ in ultimele decenii, datorita cresterii numarului de echipamente cu un consum redus de electricitate, sporirii performantei termosistemelor si diminuarii permeabilitatii anvelopantelor. Pentru a se alinia la obiectivele actuale de sustenabilitate, cladirile moderne trebuie sa incurajeze atenuarea in continuare a indicelui ce masoara potentialul de incalzire globala (GWP) si reducerea resurselor materiale utilizate, mutand accentul de la o performanta optima catre una adecvata scopului obiectivului proiectat. Pasi importanti pentru diminuarea GWP pot fi facuti prin utilizarea unor materiale care sa asigure economii energetice. Spre deosebire de trecut, in care costurile cu sistemele incorporate erau superioare celor cu forta de munca, la momentul actual conceptul de proiectare presupune optimizari suplimentare, prin selectarea materialelor caracterizate printr-un nivel minim de emisii a dioxidului de carbon raportat la functia indeplinita si durata preconizata de exploatare. 

 

In cazul anvelopantelor, aceasta functie este simplificata prin raportarea la unitatea de suprafata, performanta in materie de emisii GES masurandu-se in kg CO2-eq /mp*an. Misiunea actuala a inginerilor este de reducere la minimum a materialelor folosite si de utilizare preponderenta a unor solutii cu un GWP minim. Proiectele trebuie sa ia in considerare, de asemenea, reutilizarea pentru atingerea tintelor aferente economiei circulare. Aceasta constituie o oportunitate deosebita pentru industria de materiale siliconice de a dezvolta raspunsuri potrivite la problemele enuntate. Dat fiind faptul ca domeniul constructiilor este intensiv in ceea ce priveste emisiile de CO2 si consumul de resurse materiale, sectorul de profil are avantajul si responsabilitatea, in acelasi timp, de a genera un impact pozitiv asupra eforturilor dezvoltare a unor produse durabile. Alaturi de alte potentiale solutii, cum ar fi utilizarea de materiale organice, reutilizarea se dovedeste a fi o strategie foarte eficienta pentru atingerea scopurilor propuse. Aceasta presupune insa ca materialele in cauza sa fie lipsite de probleme, curate si eficiente. Multe elemente vitrate din structura ferestrelor si fatadelor cortina realizate intre 1940 si 1970 sunt inlocuite in prezent cu elemente performante din punct de vedere energetic. Operatiunile de demolare si deconstructie necesita o separare a componentelor. De regula, ferestrele inlocuite sunt depozitate impreuna cu geamurile in containere, indiferent de dimensiunea lor. Cea mai mare parte a foilor de sticla este de tip monolitic, cu grosimi cuprinse intre 3 mm si 8 mm. Odata preluata de pe santier sau din fabrica, o parte substantiala este sparta si transformata in spuma prin metoda de compresie, materialul rezultat fiind ulterior folosit la realizarea de izolatii sau umplutura rutiera. Pentru a se evita pierderile presupuse de o asemenea abordare, este necesara in prima faza inlocuirea containerelor cu lazi, care sa asigure transportul in siguranta a vitrajelor catre unitatile unde acestea sunt ulterior decupate, curatate si refolosite. Avand in vedere toata aceasta experienta, devine foarte clar avantajul dat de utilizarea siliconilor pentru lipire, intrucat aceasta metoda simplifica in mod drastic procesele de dezasamblare. 

 

Desi la prima vedere, poate parea ca exista o contradictie intre durabilitatea siliconului si nevoia de dezasamblare pentru reparatii sau la sfarsitul duratei exploatare, acest lucru nu se verifica. Spre deosebire de lipirea rigida cu ajutorul poliuretanilor, procedurile de dezasamblare sunt in mod net simplificate, fiind, de asemenea, posibila pastrarea unei pelicule siliconice pe substratul vitrat pentru a spori eficienta noii asamblari (cu conditia compatibilitatii chimice a celor doua materiale). In vederea obtinerii unei circularitatii complete a fatadelor cortina, principalii furnizori globali de materiale siliconice isi concentreaza eforturile pe dezvoltarea unor produse noi care sa faciliteze reciclabilitatea. Implementarea cu succes a unei asemenea strategii necesita insa o colaborare stransa din partea industriei procesatoare, pentru a asigura crearea unor lanturi de aprovizionare inversate si a incuraja dezvoltarea unui ecosistem specializat pe dezasamblare, care sa fie in acelasi timp fezabil din punct de vedere economic. Actualul ritm de dezvoltare unitatilor IGU cu un continut scazut de carbon si folosirea de foilor de sticla subtiri poate duce la o reducere a GWP de peste 50%. O evaluare obiectiva a mediului construit demonstreaza existenta clara a unui decalaj intre cladirile de ultima generatie, care sunt eficiente din punct de vedere energetic si majoritatea imobilelor existente, ce prezinta niveluri scazute ale performantei energetice. De aceea, in vederea adaptarii intregului mediu construit la un viitor sustenabil, trebuie ca stocul actual de constructii sa fie modernizat, iar in aceasta ecuatie reciclarea si reutilizarea componentelor inlocuite, precum si tehnicile folosite in acest sens devin variabile de maxima importanta.