Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Metodologia de calcul a performantei energetice a cladirilor, in forma sa propusa de expertii Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei (MDLPA), continua sa suscite un viu interes din partea specialistilor activi in domeniul ferestrelor, avand in vedere faptul ca documentul respectiv face trimiteri directe la performanta produselor folosite si, in special, la nivelurile maxime admise aferente coeficientilor de transfer termic. Patronatul Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta (PPTT) s-a implicat permanent in activitati de modificare a legislatiei referitoare la domeniul sau de activitate, incercand ca, prin demersurile sale, sa aiba o contributie normala si binevenita, in acelasi timp, la sustinerea companiilor membre in organizatie. Comisiile tehnice ale PPTT, formate din persoane cu o vasta experienta in domeniu, au inaintat deja propuneri referitoare la noua metodologie, scopul declarat fiind acela de a crea conditiile necesare unei dezvoltarii armonioase si pe termen lung a firmelor din domeniu. 

 

In mod concret, PPTT a propus deja revizuirea metodologiei curente descrise in MC001, elaborand totodata o serie de comentarii si realizand exemple de aplicare. Astfel, dupa ce a salutat decizia adoptata de minister de a pune in aplicare pe plan national cerinte tehnice ambitioase pentru atingerea obiectivului NZEB (cladiri cu un consum energetic aproape nul), patronatul a subliniat ca, pentru a asigura implementarea practica a acestei actualizari majore pentru sectorul constructiilor, trebuie abordate trei provocari centrale: disponibilitatea pentru proiectantii de cladiri a unei game largi de solutii de produse pentru optimizarea designului acestora, accesibilitatea pentru cumparatorii sau proprietarii imobiliari si confirmarea faptului ca aceste modernizari sunt in concordanta cu ambitiile locale si europene pentru viitorul stoc imobiliar. Prin urmare, se atrage atentia asupra unei propuneri de modificare privind caracteristicile de performanta ale produselor din categoria tamplarie exterioara. Practic, actuala modificare a tabelelor 2.4, 2.7, 2.9a si 2.9b creste cererea de performanta (U'max.) la un nivel critic. Ferestrele si alte ansambluri exterioare de tamplarie sunt elemente transparente care limiteaza transferul de caldura, asigurand totodata si castiguri solare care reprezinta un avantaj pe timpul iernii. Echilibrul dintre castigurile solare si pierderile de caldura este cunoscut sub numele de bilant energetic si este deja folosit de proiectanti pentru a limita cerintele energetice ale unei cladiri. Acest principiu le permite sa compenseze pierderile mai mari de caldura cu castiguri solare mai mari prin alegerea tipului adecvat de vitraj. Raspunsul celor care au elaborat norma la aceste observatii pertinente a fost ca, din multiplele calcule realizate de pe pozitia de auditori energetici de-a lungul timpului, rezulta ca pierderile de caldura prin ferestre pe durata iernii sunt substantial mai mari decat aporturile generate ca urmare a radiatiei solare, in aceeasi perioada. In plus ferestrele sunt concepute pentru a limita transferul radiatiei solare pe durata verii, ceea ce face ca aportul solar sa fie diminuat si pe durata iernii. Mai mult, un coeficient mai mare de transfer termic al vitrajului contribuie la cresterea aporturilor solare prin conductie, convectie si radiatie.

 

In continuare, in observatiile PPTT se arata ca realizarea unui stoc imobiliar eficient din punct de vedere energetic este o cerinta obligatorie pentru clima Romania, dar este, de asemenea, costisitoare. Prin urmare, trebuie sa se asigure faptul ca toate noile reglementari ating obiective ambitioase, mentinand concomitent investitiile la un nivel rezonabil. Studiile curente arata ca niste costuri rezonabile pot fi obtinute prin mentinerea transmitantei termice intr-o plaja de valori de 1,1 - 1,6 W/mpK (in functie de domeniul de aplicare), nivel care se dovedeste a fi adecvat pentru Romania. Incadrarea valorilor U in intervalul respectiv ar permite implementarea unor solutii eficiente din punct de vedere energetic, la un cost accesibil. In plus, cele mai bune tehnologii disponibile in prezent pentru tamplaria exterioara cu vitraje izolante ar ramane parte a gamei de solutii de produse. Investitia necesara pentru trecerea la valori U de 0,9 - 1,0 W/mpK ar putea avea un impact semnificativ asupra capacitatii consumatorului de a-si permite aceste tehnologii, avand cresterile cu 30% - 90% ale preturilor. In replica, expertii MDLPA au aratat ca admit ca impactul asupra valorii de investitie este considerabil prin utilizarea unei tamplarii foarte eficiente energetic, asa cum au fost definita ea in forma revizuita a MC001 (tabelele 2.4, 2.7, 2.9a si 2.9b). Insa conform acestui document, ce respecta prevederile Legii nr. 372/2005 cu completarile si modificarile ulterioare (reprezentand transpunerea la nivel national a Directivelor 31/2010 - EPBD si 844/2018), determinarea eficientei economice a unei investitii trebuie sa fie facuta respectand principiul costului global optim. Acesta tine cont toate costurile unei cladiri pe durata normata de utilizare, inclusiv cheltuielile de exploatare si de intretinere. Prin urmare nu mai este permisa luarea deciziilor de investitie (publica sau privata) doar luand in calcul strict efortul financiar initial. 

 

O alta observatie a patronatului a fost cea legata de faptul ca, pe langa impactul energetic limitat al acestui prag nou propus pentru tamplaria exterioara, o consecinta imediata este legata de sporirea cantitatilor de materiale prime ca: aluminiu, otel, sticla, PVC, lemn. Toate acestea sunt produse prin procese energofage. Orice crestere a cantitatilor de materiale folosite la executia ansamblurilor de ferestre/usi va crea o amprenta de carbon suplimentara si va avea un impact negativ asupra mediului inconjurator. Raspunsul a fost acela ca in toate abordarile europene si chiar mondiale legate de performanta energetica cladirilor nu s-au luat inca in considerare, printr-o procedura oficializata de calcul, emisiile echivalente de CO2 inglobate in materialele de constructii (amprenta de carbon). Sunt insa studii care demonstreaza economia masiva de energie si de emisii CO2 care se poate obtine, pe durate lungi de timp, prin ridicarea substantiala a gradului de izolare termica a cladirilor. In plus, se discuta in prezent foarte mult despre principiile aplicate corect ale economiei circulare, care are ca obiectiv tocmai limitarea materialelor utilizate pentru noile produse finite de constructii si reducerea emisiilor de carbon aferente producerii componentelor cladirilor, inclusiv ferestrelor.

 

O alta propunere a PPTT este de a face o diferentiere intre ferestre, usi si luminatoare. In MC001 nu apare nicaieri notiunea de luminator, desi produsul exista in aproape toate tipurile de cladiri. In cazul acestui tip de constructie, performantele de izolare termica de nivelul celor prevazute la "Fatadele vitrate tip cortina" sunt greu de atins, datorita fenomenului de convectie care se produce in vitrajul izolant montat in pozitie inclinata. De asemenea, exista categorii (usi culisante automate, usile glisante telescopice, culisante cu functie break-out, circulare/semicirculare, precum si rotative) la care pierderile de caldura sunt cauzate de deschiderile lor repetate, ca urmare a traficului intens. Aceste produse trebuie sa raspunda, in principal, cerintelor de fiabilitate in exploatare, pierderile de caldura fiind limitate prin alte solutii tehnice sau constructive, ca de exemplu perdelele de aer cald. In cazul usilor culisante automate, transmitanta termica poate ajunge la valori de 1,5- 1,6 W/mpK doar daca vitrajul are 0,8 W/mpK, iar profilele utilizate includ elemente de intrerupere a puntii termice - solutie constructiva atipica pentru astfel de elemente. Toate celelalte usi automate enumerate anterior sunt produse la care o transmitanta termica de 1,6 W/mpK este imposibil de atins, indiferent de producator. Din aceste considerente, ar fi mai indicata exprimarea "usi exterioare cu actionare manuala". Expertii ministerului considera insa ca nici in standardele EPB, nici in alte reglementari europene, elementele vitrate nu sunt diferentiate si de aceea MC001 nu va face exceptie. Variantele indicate sub denumirea generica de "tamplarie exterioara" acopera toata gama de produse, iar valorile Ug indicate nu sunt obligatorii, dupa cum se mentioneaza si in document, prin paragrafele corespunzatoare tipului de cladiri (noi sau existente in proces de renovare). Pentru cladirile (ne)rezidentiale noi (existente) la care nu se pot realiza (prin renovare) cerintele minime pentru unul sau mai multe elemente ale cladirii, adica R’m < R’min, (de exemplu la calcanele invecinate cu alte cladiri sau atunci cand se considera ca trebuie pastrate fatade cu valoare arhitecturala), este obligatorie doar indeplinirea conditiilor din tabelul 2.10a/b si a celor privind confortul higrotermic. Desigur, exemplificarea se poate extinde adaugandu-se la enumerare "elemente de tamplarie exterioara (luminatoare, usile culisante automate, usile culisante telescopice, usile culisante cu functie break-out, usile circulare/semicirculare precum si usile rotative)", pentru a acoperi cazurile semnalate de PPTT. 

 

O solicitare expresa mai este si aceea a diferentierii intre ferestre, usi si pereti cortina. Chiar si in cazul cladirilor rezidentiale, exista multe proiecte deja realizate, in care sunt suprafete vitrate mari realizate cu sisteme de pereti cortina. Ca atare, se propune o abordare individuala, cu valori pentru ferestrele exterioare U'max de 1,10 W/mpK, pentru usile exterioare cu actionare manuala de 1,30 W/m2K, pentru pereti cortina si luminatoare de 1,20 W/m2K. In ceea ce priveste constructiile nerezidentiale NZEB, usile sunt utilizate, cel putin in zonele de acces in cladire, la un nivel intens. In functie de tipul de cladire (scoala, spital, imobil de birouri, centru comercial, etc.) prin deschiderea lor repetata se pierde mult mai multa caldura decat cea economisita prin instalarea unor elemente cu o transmitanta termica scazuta. De asemenea, la cladirile nerezidentiale pot fi situatii in care unele usi exterioare, vitrate sau nu, trebuie sa indeplineasca inclusiv exigente de rezistenta la foc. In acest caz o valoare U = 1,1 W/mpK este imposibil de atins, indiferent de producator, fiind mult mai rationale niveluri de 1,2 W/mpK pentru ferestre exterioare, 1,6 W/mpK pentru usi exterioare cu actionare manuala, respectiv 1,3 W/mpK pentru pereti cortina si luminatoare. Raspunsul ministerului a fost acela ca pentru peretii cortina exista valori separate in forma revizuita a MC001 revizuita, pastrandu-se nivelul impus prin reglementarile actuale, situat la 1,3 W/mpK. In acest caz, se poate modifica valoarea la 1,2 W/mpK. De asemenea, s-a mai aratat ca nu se doreste incurajarea utilizarii peretilor cortina la cladirile rezidentiale noi, pentru a nu risca neincadrarea in valorile maxim admise pentru consumurile de energie primara. Desigur, discutiile dintre cele doua entitati sunt mai ample, insa este de bun augur faptul ca se incurajeaza dialogul, pentru identificarea celei mai bune solutii.