Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

O  inovatie epocala ce a marcat evolutia industriei de tamplarie termoizolanta a fost reprezentata de profilele de rama, realizate din policlorura de vinil (PVC). Desi compania germana Trocal le-a comercializat pentru prima oara sub aceasta utilitate concreta, ce permitea fabricarea de ferestre, in anii 1950, in SUA, absorbtia produsului a fost mai lenta, petrecandu-se abia in 1964, cand compania Thermal Industries a folosit-o ca alternativa viabila pentru procesele de reabilitare a cladirilor existente. Treptat, produsele din PVC au inceput sa domine si piata constructiilor noi (mai intai in Europa si cu precadere in Germania, apoi in restul lumii), astfel incat, la finele anilor, ‘80 au ajuns sa fie predominante pe multe piete unde caracteristicile superioare de fonoizolare, dublate de competitivitatea deosebita in planul preturilor le-a facut sa fie preferate. Din acel moment, gama sortimentala a fost permanent diversificata, iar caracteristicile tehnice si de design net imbunatatite, ajungandu-se ca, actualmente, prin intermediul profilelor din PVC, sa poata fi executate ansambluri compatibile cu standardul de case pasive (cu alte cuvinte, sa prezinte un coeficient de transfer termic la nivelul ferestrei mai mic de 0,7 W/mpK). In prezent, produsele din PVC sunt prevalente pe piete din state puternic industrializate, cum ar fi SUA sau Germania, precum si din economii emergente, cotele detinute depasind 60% din totalul livrarilor. Alta inovatie, care a dus la o imbunatire evidenta a produsului finit si a venit sa combata argumentele celor care reprosau modelelor din PVC aspectul lor „ieftin”, a fost constituita de placarea acestora la exterior cu profile din aluminiu, unul dintre deschizatorii de drumuri din acest punct de vedere fiind grupul Andersen din SUA, care a propus inca din 1966 o asemenea solutie constructiva, realmente revolutionara din punct de vedere al designului - si nu numai.

 

Deschiderea oscilo-batanta, cea mai populara din lume
Din punct de vedere al modului de actionare a cercevelei, relevanta in planul inovatiei este deschiderea oscilo-batanta („tilt and turn”), care a adus numeroase beneficii din punct de vedere al schimbului de aer cu exteriorul. La momentul actual, aceasta este versiunea cea mai populara in Germania, dar si in tari (cum ar fi Romania) care au adoptat abia dupa 1990 modelul ferestrelor termoizolante. La nivel european, varianta uzuala este de deschidere batanta in prima instanta, doar la pozitionarea manerului la 180° devenind posibila inclinarea (bascularea) ansamblului in jurul axei orizontale care trece prin latura inferioara a ramei. Desigur, exista si exceptii de la regula, de exemplu in Marea Britanie fiind preferata actionarea „tilt first”, la pozitia finala a manerului fiind eliberata optiunea de deschidere a cercevelei spre exterior. De-a lungul timpului, furnizorii de feronerie au dezvoltat o serie de noi modele, ce permit diverse combinatii in ceea ce priveste deschiderea, dintre cele mai cunoscute remarcandu-se variantele oscilo-culisante, liftant-glisante, pivotante (mai ales peste Ocean) etc. Progresul deosebit al sistemelor a facut posibil ca in prezent etanseitatea sa se plaseze la niveluri superioare, iar securitatea antiefractie sa inregistreze progrese insemnate, chiar si la asa-numitele produse de serie, destinate echiparii ferestrelor standard sau celor economice.

 

Sisteme electrocromice si profile compozite
Probabil ca evolutia cea mai importanta a survenit la adoptarea modelului de sticla cu acoperire de joasa emisivitate (Low-E), obtinuta prin depunerea pe suprafata sa a unui strat uniform de oxid de argint (prin metode pirolitice - hard sau de sputerizare magnetronica - soft). La aceasta s-au adaugat, pe rand, tehnologiile de insertie in interstitiul geamului a unor gaze inerte (de regula, argon sau kripton) si cele „warm-edge” (distantieri speciali, ce asigura o conductivitate termica liniara - λ - foarte scazuta). In plus, prin folosirea celei de-a treia foi de sticla, performantele de termoizolare au fost iarasi imbunatatite (cu mentiunea ca in acest caz o atentie deosebita trebuie acordata caracteristicilor de rezistenta mecanica a ramelor, data fiind sporirea semnificativa a masei elementului vitrat, precum si proiectarii structurii pachetului de sticla, din cauza echilibrului pe care acesta trebui sa-l aiba in final). Cele mai importante noutati, care este posibil sa se generalizeze in viitor, sunt legate de sticla inteligenta (electrocromica sau fabricata pe baza tehnologiei LED), cu impact direct asupra protectiei solare si a aportului energetic suplimentar al radiatiei. Totodata, se disting solutiile compozite propuse spre utilizare in domeniul profilelor - de regula materiale armate cu fibra de sticla, ce prezinta avantajul unei stabilitati dimensionale impresionante in raport cu solutiile din PVC, aluminiu si lemn stratificat, fiind in acelasi timp mult mai rezistente, fapt ce le confera avantaje nete in materie de fiabilitate.